Ziua Internaţională Împotriva Exploatării Sexuale şi Traficului Femeilor şi Copiilor.

          

   

  

Data de 23 septembrie este marcată la nivel mondial ca Ziua Internaţională Împotriva Exploatării Sexuale şi Traficului Femeilor şi Copiilor.

Traficul de fiinţe umane poate fi asociat cu sclavia modernă, fenomen care, prin încălcarea gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, distruge familii şi comunităţi din întreaga lume.

Victimele infracţiunii de trafic de persoane sunt exploatate în mai multe feluri: exploatare sexuală, prin muncă, cerşetorie forţată, constrângerea la comiterea de furturi.

Un factor comun pentru victime îl reprezintă vulnerabilitatea lor. Victimele sunt în general vulnerabile la promisiunile false făcute de traficanţi întrucât mediul lor apropiat pare să nu le ofere nicio speranţă. Oportunităţile reduse de angajare, lipsa suportului social, insuficienţa alternativelor educaţionale, sărăcia, mediul familial marcat de violenţă, abuz sexual sau neglijare, sunt factori care generează vulnerabilitate.

Scopul principal al acțiunilor derulate cu ocazia acestei zile este de a conștientiza populația vulnerabilă asupra capcanelor traficului de persoane sub toate formele sale, de gravitatea acestui fenomen și totodată de a preveni categoriile vulnerabile privind riscurile existente la nivelul societăţii.

   Victimele provin în special din rândul femeilor şi copiilor, fiind categoriile cele mai vulnerabile, în cele mai multe situaţii, cauza traficului de persoane  reprezentând-o lipsa informaţiilor, educaţia necorespunzătoare, dar şi  dorinţa unei vieţi mai bune. Noi poatem contribui la această cauză comună, astfel încât numărul victimelor afectate de fenomenul traficului și al exploatării sexuale să scadă considerabil, iar această încălcare gravă a drepturilor și libertăților omului să fie prevenită și combătută într-un mod cât mai eficient.

Fiecare dintre noi poate fi un sprijin important în stoparea acestui fenomen! Haideţi să fim alături de persoanele vulnerabile şi să le îndrumăm spre calea corectă înainte de a deveni victimele exploatării sexuale sau ale traficanţilor de copii şi femei. 

  Biblioteca N4 Soroca Nouă vă poate ajuta cu literatură,  informații la tema dată.

 

               Compozitoare, interpretă, poetă, dirijor de cor,

                          profesoară - Daria Radu

                                          

                                      

 S-a născut la 21 septembrie 1947, s. Rădi-Cereşnovăţ, r. Soroca.  A absolvit Şcoala de luminare culturală E. Sârbu din or. Soroca (1961-1965). A urmat studiile la Institutul de Arte G. Musicescu dinChişinău (1975-1980), la profesorii N. Ciolacu, Efim Bogdanovschi. Dirijor de cor în s. Vorniceni,Străşeni (1974-1978), concomitent profesoară de muzică în s. Sadova, Călăraşi.

    Compune cântece pe versurile poeţilor români şi poeţilor moldoveni ca Iulian Filip, Ianoş Ţurcanu, Grigore Vieru, Constantin Dragomir, Ion Vatamanu, Anatol Ciocanu, Ion Gheorghiţă, Petru Cărare, Dumitru Matcovschi, Vasile Romanciuc, Nicolae Dabija, Arcadie Suceveanu, Serafim Belicov, Ştefan Melnic, Claudia Partole, Iulia Palade, Galina Darie şi alţii. Compozitoarea D. Radu este şi autoare a mai multor cărţi, culegeri de cântece pentru copii: Clopoţelul de argint, editată la editura Făt-Frumos în 1994, Căntec de-nceput,  Zâmbetul primăverii, Hai cu mine clopoţel, Romaniţa cerului, Darul lui Crăciun (2009) şi  A venit toamna (2010), ultimele două fiind editate la editura Grafema Libris.

     Daria Radu a colaborat şi colaborează cu interpreţii: Anastasia Lazariuc, cu care şi-a început, practic, cariera artistică;  Nina Crulicovschi,  Ion Suruceanu, Olga Ciolacu, Angela Similea, Stela Mitriuc, Janet Erhan, Vitalie Dani, Mircea Guţu, Mihai Macaru, Gicu Cimbir etc. Daria Radu are o frumoasă colaborare şi cu tinerele talente, interpreţi ca Angela Cabari, Ştefănel Roşcovan, Felicia Dunaf, Simona Simionel, Daniel Cuibar duetu Sergiu şi Eugen etc. Compune muzică uşoră pentru maturi şi pentru copii, cântece de dragoste şi romanţe:  Valsul de toamnă, Strigăt şoptit, Destin, Dragostea poetului, Pe strada Creangă, În ţara mea, Congresul florilor, Urare de viaţă lungă, Nu eşti tu vinovat, Ah ce duminică frumoasă, Geografie cu minuni etc. Majoritatea creaţiilor Dariei Radu sunt înscrise în categoria şlagărelor. Diapazonul de activitate a compozitoarei este vast şi intens, colaborează cu gimnaziile şi leceele de învăţământ, grădiniţele de copii, este invitata bibliotecilor şi participă la evenimentele culturale importante din viaţa comunităților.

   Este membră a Uniunii Muzicienilor din Republica Moldova, cetăţean de onoare a or. Soroca (25 august 2012), Ordinul Gloria Muncii, câştigătoarea Premiului I Ioana Radu la festivalurile de romanţe Crizantema de aur Târgovişte din 1992 şi Crizantema de argint de la Chişinău.

Biblioteca din cartierul Soroca Nouă vă așteaptă să lecturăm împreună cărțile poetei Daria Radu.

Ziua Internațională a Păcii

 

   În fiecare an, Ziua Internațională a Păcii este respectată în întreaga lume pe 21 septembrie. Adunarea Generală a declarat aceasta ca o zi dedicată consolidării idealurilor de pace, atât în interiorul, cât și în rândul tuturor națiunilor și popoarelor.

   Ziua Internațională a Păcii a fost  stabilit în 1981 de Adunarea Generală a Națiunilor Unite. Două decenii mai târziu, în 2001, Adunarea Generală a votat în unanimitate de-a  desemna Ziua ca perioadă de non-violență și încetare a focului.

    Ziua Internaţională a Păcii a fost sărbătorită pentru prima oară în 1982, iar de atunci este celebrată în fiecare an de mai multe națiuni, organizații politice, militare şi oameni. Pentru a inaugura această zi, la sediul Naţiunilor Unite din New York este tras Clopotul Păcii, turnat din monede donate de către copii de pe toate continentele. Pe inscripţia care se află pe o parte a clopotului se poate citi: „Trăiască pacea absolută în lume”.

    Indiferent de ţară, timp, bariere culturale sau lingvistice, porumbelul a fost şi rămâne un simbol al păcii. Încă de acum mii de ani, porumbelul  a adus ramura de măslin şi a vestit sfârşitul potopului şi revenirea la normalitate. Peste secole el a fost folosit ca simbol al păcii sufleteşti  sau sociale, în traducerile biblice şi mai târziu pe sigilii, bancnote şi monezi.

Nu vrem război, nici bombe noi

Crească în pace copiii

Omul a spus lumii întregi

Pace să fie pe veci!

Sponsored Content