Azi, biblioteca n.4 din cartierul  Soroca Nouă a fost vizitată de către ofețerul de sector, domnul Bezan Petru. În cadrul întâlnirii au fost puse în discuție regulile de comportare a personalului  și utilizatorilor bibliotecii în perioada de pandemie COVIT-19.

Ne bucără faptul, că  domnul Bezan Petru, este  un partener de nădejde, care ne ajută,  ne oferă  răspunsuri la întrebările apărute.

Oră informativă - „Ziua internațională a Toleranței”

    Ziua de 16 noiembrie are o semnificație aparte, reprezentând Ziua toleranței.
Prin toleranță înțelegem acceptarea reciprocă între oameni, rase, religii, mentalități și plăceri. Toleranța presupune respectul opiniei contrare și este strâns legată de libertatea persoanei.

Toleranța înseamnă o atitudine deschisă și respect fată de diferențele care există între oameni. Deși era folosită inițial pentru a se referi la diferențele etnice și religioase, conceptele de diversitate și toleranță pot fi aplicate la sex, dizabilitățile fizice și intelectuale și alte diferențe.

Toleranța înseamnă să acceptăm oamenii așa cum sânt – nu să acceptăm comportamentele negative. Toleranța înseamnă și să-i tratăm pe ceilalți așa cum ne place să fim tratați.

Într-o lume și un timp al mondializării, diversității și mobilității, toleranța sau respectul pentru celălalt, în familie, în comunitate sau între state, este mai necesară decât oricând.

Fă în așa fel încât să fii bun cu cel tânăr, milostiv cu cel bătrân, simpatizând cu cel care se străduiește și tolerant cu cel slab sau care a greșit. Uneori, în viață ta, ești câte puțin  din fiecare dintre ei.

 

                                                                          15-02-2021

Oră de comemorare „Grigore Vieru- moștenirea ce mângâie sufletul”.

Astăzi, 15 februarie ne-am adunat în incinta bibliotecii filiala N4 să aducem un omagiu Marelui poet Gr. Vieru. Poet al Patriei, al Neamului, al Copiilor. El a fost însuși sufletul neamului românesc. Grigore Vieru va rămâne Pilonul de rezervă a culturii naționale.

S-a născut la 14 februarie 1935 în satul Pererita raionul Briceni. Activitatea a fost petrecută de colaboratorii bibliotecii în parteneriat cu IPLT „Constantin Stere” profesoara Repeșcu Stela și elevii din clasele VI-VII-VIII. Poetul a fost omagiat printr-un recital de poezii și comunicări „Viața și activitatea poetului”, „ Gr. Vieru - mama, graiul”. ș.a

Opera sa va rămâne mereu vie și actuală. Creația lui se regăsește din plin în colecția bibliotecii noastre, și este mereu solicitată de utilizatori. El va rămâne pentru noi ca un altar al graiului românesc, lumina care ne veghează și ne înalță.

11-02-21

IPLT„ Constantin Stere” Soroca eleva Padaliuc Anastasia clasa VIII„b” (Biblioteca Publică filiala N4 Soroca) Concursul la Parlamentul Moldovei dedicat poetului Gr.Vieru poezia „ De ce-ai dat , Doamne?

In memoriam Grigore Vieru.

 

 

  Astăzi se împlinesc 12 ani de când marele poet Grigore Vieru a plecat în neființă. Maestrul cuvântului s-a stins din viață la 18 ianuarie 2009, după un atac de cord suferit în urma unui grav accident rutier.

Frumusețea cuvîntului în operele creative ale distinctului poet Grigore Vieru este alături de cele mai sublime valori: mama, patria, graiul, doina, dorul, pîinea, copilăria, dragostea de viață. Grigore Vieru a fost cel mai cântat poet în viată pe ambele maluri ale Prutului. În versurile lui ne-am regasit, probabil, fiecare dintre noi, atunci când ne-a fost dor de mama, când am iubit sau când ne-am simtit români: „Pe pamânt stravechi si magic / Numai dânsa ni-i stapâna / Limba neamului meu dacic / Limba noastra cea româna”.

A plecat, dar ne-a lasat poeziile si un exemplu de verticalitate, curaj si demnitate. A luptat întreaga viata pentru limba româna si a visat la tara în care sa încapa toti românii. Când i-a fost greu, i-a scris o scrisoare fratelui de peste Prut – o “Scrisoare din Basarabia”:

“Din Basarabia va scriu / Dulci frati de dincolo de Prut / Va scriu cum pot / Si prea târziu / Mi-e dor de voi si va sarut”.

El a plecat sus și ne veghează. Zi de zi, an de an, e tot mai departe, însă neuitat! Grigore Vieru este poetul începuturilor, ființă pământeană și nepământeană deopotrivă, umedă de roua lacrimilor vărsate de-a lungul veacurilor de românii basarabeni. Sursa poeziei lui Grigore Vieru este viața în toată complexitatea ei: copilăria, bucuria tinerească, neliniștea și suferința iubirii absolute.

 

Luceafărul poeziei românești Mihai Eminescu.

15 ianuarie, se vor împlini 171 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu. Mihai Eminescu, cu numele adevărat de Eminovici, s-a născut la 15 ianuarie 1850 la Botoșani. A fost un poet național și universal, care a contribuit extrem de mult la dezvoltarea literaturii limbii române.

Fiind romantic prin structura sufletească, Eminescu reprezintă nu model al versificației și a diversității limbii, el a ridicat poezia la un nou nivel – de capodoperă, aducând noi idei expuse în operele sale. Majoritatea textelor sale au la bază sentimentul de dragoste atât față de țară, de mamă, dar cel mai întâlnit tip fiind – față de iubită. Poeziile lui sunt pe cât de simple, pe atât de consistente. Ele exprimă atât de bine unele trăiri, emoții și sentimente, încât fac cititorul să simtă exact aceleași emoții descrise.

Fiecare din noi a simțit cel puțin odată acel fior de dragoste, iar citind în special poeziile lui Eminescu (pe lângă proza lui) numaidecât găsești un tablou ce-ți va trezi amintiri frumoase și nostalgice. Nu are cum să existe cineva, căruia să nu-i fie pe plac acest “luceafăr” al poeziei românești. Oricând a fost, este și va fi “la modă” Eminescu. El nu poate “expira”, mereu se va citi din operele lui.

Eminescu rămâne alături de marii poeți ai lumii, prin opera ale cărei rezonanțe străbat meridianele, fiind îndrăgită și apreciată de atâția iubitori de frumos. Avându-l pe Eminescu în suflet, nu mai suntem nicicând singuri, căci purtăm cu noi o bogăție rară, cea mai de preț comoară a limbii române, opera unui astru nemuritor, ce va străluci ca o blândă lumină, iradiind prin veacuri frumusețe și armonie.

Aureliu Busuioc – promotor al literaturii române autentice

 

   Poetul, prozatorul, romancierul, redactorul, traducătorul, dramaturgul și eseistul Aureliu Busuioc s-a născut la 26 octombrie 1928 într-o familie de învățători în județul Orhei. Părinții s-au refugiat în România după venirea Armatei Roșii. Și-a  făcut clasele primare la o școală din Timișoana, după care revine în Moldova pentru a-și face studiile universitare la Universitatea pedagogică “Ion Creangă” din Chișinău.  A fost coleg cu generalul Stănculescu, „generalul cu piciorul în ghips al revoluției române”, la Școala Militară de Ofițeri Activi de Transmisiuni din Sibiu, pe care o părăsește în timpul examenelor de absolvire. Aureliu Busuioc a lucrat o perioadă de timp la ziarul “Tinerimea Moldovei “ și la revista “Chipăruș“, fiind redactor-șef la ambele. În anii 60 lucrează la revista ,,Scînteia leninista’’ si la ziarul ,,Tânărul leninist’’. Busuioc își publică primul său roman în 1966 ’’Singur în fața dragostei’’, care devine un succes,  iar în anul 1966 este ecranizat la Moldova-film.  În 1977 este ales secretar la Uniunea Scriitorilor timp de 10 ani. Traduce din literatura rusă și universală, din operele scriitorilor Alexandru Blok, Anton Cehov, Nicolai Gogol, Alexandr Pușkin, Alexandr Griboedov, Maxim Gorki și mulți alții. În anii 90, când, de obicei, scriitorii trecuți de 60 de ani își încheie activitatea, Aureliu Busuioc publică cu o periodicitate de invidiat câte un roman la 2-3 ani.

 A fost o figură categoric unică în literatura noastră, prin limbaj, stil, viziune estetică. A scris niște proze cu totul proaspete, piese dramatice foarte originale și eseuri excelente. A mai fost și un formidabil traducător.  Mulți tineri au învățat româna din scrierile lui, pentru că numai el a scris la noi într-o română tragic de frumoasă.

 

 În cadrul Programului Național Lectura Central ed. a  I V-a 2021 Compania ,,Septembrie - nici o zi  fără lectură”, utilizatorii bibliotecii fil.4 din cartierul Soroca Nouă participă activ la lecturarea cărților. Noi colaboratorii bibliotecii împreuna cu utilizatorii, lecturăm, discutăm ,cărțile noi aparute în bibliotecă și carțile jubiliare a anului 2021.
În biblioteca noastra, dragi utilizatori puteți găsi cele mai noi și interesante  cărți artistice pentru toate vârstele. Vă asteptăm cu drag la biblioteca să promovăm Lectura ca bază pentru cunoaștere și dezvoltare.

                                      

 

 

   

Scriitorul Ion Druță la 93 de ani

 

Scriitorul basarabean Ion Druță împlinește astăzi vârsta de 93 de ani. Cărțile lui Ion Druță au transmis dorul de casă, dorul de limbă și de pământurile Moldovei de-a lungul deceniilor. Operele sale au fost traduse în peste 20 de limbi.

Maestrul este un dramaturg excepțional, precum și un istoric literar și membru de onoare al Academiei Române.

Deși a plecat la Moscova, la sfârșitul anilor 60, totuși scriitorul nu încetează să iubească mica Moldovă.
Amintim că Ion Druță s-a născut la 3 septembrie 1928, în satul Horodiște, Dondușeni. În anul 1946 absolveşte Şcoala de silvicultură, iar în anul 1957 – cursurile superioare de literatură de pe lângă Institutul de Literatură „M. Gorki” din Moscova. Debutează în anul 1953 cu o culegere de povestiri întitulată „La noi în sat”. În anul 1987, adunarea generală a scriitorilor români îl alege pe Ion Druţă în calitate de preşedinte de onoare a Uniunii Scriitorilor. Scriitorul este autorul a mai multe piese („Casa Mare”, „Păsările tinereţii noastre”, „Sfânta sfintelor” etc.), care au fost montate la Chişinău, Moscova, în Ţările Baltice, în mai multe oraşe ale fostei URSS, precum şi peste hotare.

În anul 1967, Ion Druţă a fost distins cu Premiul de Stat al RSSM, iar în anul 1992, ilustrul scriitor este ales membru de onoare al Academiei Române. În acelaşi an devine membru cu drepturi depline al Academiei de Ştiinţă din Moldova, iar în anul 1990 intră în topul celor mai mari zece scriitori din lume.

Ion Druță nu a uitat și de micii cititori cărora li-a adus în dar mai multe cârti ,,Cenușia”, ,,Trofimaș”, ,,Balada celor cinci motănași” ș. a. Druță se vădește un autor profund implicat în viața neamului, scriind despre subminarea limbii Române în Basarabia, despre istorie, ecologie, agricultură. În anii regimului totalitar comunist Ion Druță a avut curajul să se ridice deasupra principiului abordării de pe pozițiile de clasă. Este autorul monumentului ,,Lumânarea Recunoștinței”, care a fost ridicată la Soroca în anul 1997. ,,Întrețesuta din dureri și bucurii, proza lui Ion Druță exprimă profunde năzuințe ale sufletului popular. 

                 

Ziua Internațională a Limbii Române

 

       Limba este comoara cea mai de preț a poporului. Ziua limbii române este celebrată în Republica Moldova începând cu 31 august 1989.

    Sărbătoarea Națională Limba Noastră e sărbătoarea revenirii limbii române la noi acasă. E sărbătoare renașterii naționale, sărbătoarea revenirii la graiul firesc pe care neamul nostru l-a primit în dar de la Dumnezeu.

La filiala N4 din cartierul Soroca Nouă  sa petrecut o oră de poezie dedicate limbii materne - au fost recitate poezii, maxime și cântece despre limba.

Ziua constituției Republicii Moldova

 

Astăzi 29iulie la filiala N 4 din cartierul  Soroca Nouă sa petrecut o oră de informare despre Ziua  Constituției RM, și despre rolul Constituției într-un Stat. Constituţia Republicii Moldova a fost adoptată la 29 iulie 1994 şi a intrat în vigoare la 27 august același an. Legea supremă prevede că R. Moldova este un stat suveran, independent, unitar şi indivizibil. Constituția Republicii Moldova constă din opt titluri, fiecare fiind împărțit în capitole și secțiuni. În Constituţie se menţionează aspiraţiile seculare ale poporului de a trăi într-o ţară suverană, năzuinţele spre satisfacerea intereselor cetăţenilor.

Constituția este legea fundamentală a statului care defineşte atributele statului, principiile de funcţionare şi obiectivele lui principale. În ea sunt înscrise cele mai importante principii ale vieții economice, politice, sociale și juridice, precum și valorile pe care se sprijină țara noastră: separația puterilor în stat, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, independența justiției, pluralismul politic ș.a. Constituția este baza juridică a întregii legislații, pe ea se întemeiază tot ansamblul instituțional și normativ.

Legea fundamentală este un corp de principii şi norme care a deschis calea pentru afirmarea valorilor fundamentale ale statului de drept şi ale economiei de piaţă, o garanţie a drepturilor fundamentale ale omului, dar şi a funcţionării instituţiilor de bază ale statului, oferind cadrul necesar instituirii unui sistem de guvernare bazat pe drepturile inalienabile ale umanităţii: viaţă, libertate şi căutarea fericirii.

Constituţia Republicii Moldova este documentul cu cea mai mare autoritate de reglementare în viaţa publică, politică şi socială a ţării. Simbol al luptei poporului pentru libertate, democraţie şi drepturile omului, Constituţia reaminteşte fiecărui cetăţean datoria sfântă de a servi cu credinţă Patria, de a apăra cu orice preţ unitatea, suveranitatea şi independenţa R. Moldova.

 Semnificaţia Constituţiei Republicii Moldova constă în funcţiile sale importante: realizează o sinteză a proceselor şi evenimentelor din istoria poporului în lupta pentru democratizarea societăţii, exprimă obiectivele şi doleanţele poporului, stabileşte caracterul şi limitele puterii statale, este o concepţie asupra relaţiilor din societate.

 

 

 

Spiridon Vangheli la 89 de ani

 14.06.2021. Biblioteca filiala n.4 Soroca.

Astăzi, 14 iunie - scriitorul Spiridon Vangheli înplinește 89 de ani, născut în s. Grincăuți, județul Bălți. Este un scriitor al copiilor, un etalon al literaturii pentru copii, co-autor al unui abecedar împreună cu Gr. Vieru. Operele sale sunt: ,,Isprăvile lui Guguță”, ,,Steua lui Guguță”, ,,Băițelul din coliba Albastră”, „ Pantalonia - Țara piticilor” ș. a. Prin opera lui copilăria a aprins o candelă cu flacăra de aur în altarul limbii române.

Guguță, Titerică, Ciuboțică, Nani(Nică) și ceilalți bine cunoscuți eroi a operelor lui Spiridon Vangheli nu reprezintă numai pe copii din Basarabia, dar și pe copiii din întreaga lume. Eroii din creația lui ne învață să facem bine, să ne iubim Țara și graiul. Spiridon Vangheli face o literatură mare pentru cei mici. Biblioteca din cartierul Soroca Nouă dispune de o colecție bogată de literatură din creația scriitorului. Vă așteptăm să lecturați operele maiestrului.

La mulți ani Măiestre!!!

Ziua Mondială a Telecomunicațiilor și Societății Informaționale

 

 Astăzi, 17 mai comunitatea internaţională aniversează Ziua Mondială a Telecomunicațiilor și Societății Informaționale.  Evenimentul dat a  fost pus în discuție la data de 27 martie 2006, atunci cînd Adunarea Generală Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU)  a decis să proclame ziua de 17 mai drept Ziua Internaţională pentru o Societate Informaţională, în vederea informării publicul larg cu privire la beneficiile pe care le poate aduce societăţii sau economiei utilizarea Internetului şi a tehnologiei informaţiei şi a comunicării.

   Internetul a devenit o resursă globală inevitabilă de cunoștințe şi divertisment. Având miliarde de utilizatori în întreaga lume, Internetul este mijlocul de comunicare cu cea mai mare dezvoltare, ce pune în mişcare economiile din lume, stimulează comerţul, promovează servicii îmbunătăţite de sănătate, producţia alimentară, educaţia, ştiinţa etc.

  Scopul Zilei Mondiale a Telecomunicațiilor și Societății Informaționale  este de a contribui la creșterea gradului de conștientizare a posibilităților pe care le poate aduce utilizarea internetului și a altor tehnologii de informare și comunicare.

Ziua Europei

 

Ziua Europei este marcată în fiecare an la data de 9 mai  în care cetățenii Uniunii Europene se simt bine,că fac parte dintr-o mare familie ce împărtășesc  aceleași valori. 9 mai este o zi în care europenii sunt invitați să reflecteze la șansa pe care o au de a trăi în cea mai lungă perioadă de pace din istorie. În 2021 se împlinesc 76 de ani de la încheierea ultimului mare război de pe continentul european. Al doilea an la rând suntem prinși în lupta cu un dușman invizibil: războiul cu pandemia. Așadar, Ziua Europei este o zi ce sărbătorește pacea și unitatea în Europa.

 

     27 aprilie – Ziua Drapelului de Stat al Republicii Moldova

     

 

Astăzi 27 aprilie, sărbătorim Ziua Drapelului de Stat al Republicii Moldova – Tricolorul – simbolul național al țării noastre care în 1990 a fost desemnat oficial Drapel de Stat al Republicii Moldova de către deputații primului Legislativ.
Drapelul de Stat simbolizează trecutul, prezentul și viitorul statului moldovenesc, reflectă principiile lui democratice, tradiția istorică a poporului, egalitatea în drepturi, prietenia și solidaritatea tuturor cetățenilor republicii. Tricolorul este arborat pe edificiile instituțiilor oficiale ale statului, la ceremonii și solemnități, și însumează toate aspirațiile spre libertate și democrație ale cetățenilor noștri, de afirmare plenară și consolidare a statalității Republicii Moldova.

 

Ziua mondială a artei

 

                                    
   

Ziua mondială a artei este marcată anual, la 15 aprilie, ca o recunoaștere a contribuției oamenilor de artă la îmbogățirea culturii și spiritualității universale.

Arta se prezintă în nenumărate forme, dar categoriile oficiale, stabilite pentru prima dată în Grecia antică, au fost arhitectura, pictura, sculptura, muzica, literatura și dansul, cărora li s-a adăugat, în 1911, cinematografia, considerată cea de a șaptea artă.

Data a fost aleasă în memoria pictorului, sculptorului, arhitectului, inventatorului și umanistului italian Leonardo da Vinci (15 aprilie 1452 - 2 mai 1519), considerat un simbol al liberei exprimări, un vizionar în lumea artelor, el fiind și autorul celebrului adagiu "În viață, frumusețea dispare. În artă, nu".

Aducerea oamenilor împreună, inspirație, calmitate și împărtășire: acestea sunt puterile artei, a căror importanță a fost evidențiată  în timpul pandemiei. Cu sute de mii de oameni direct afectați de virus și cu mai multe miliarde fie în blocaj, fie în lupta împotriva pandemiei din primele linii. Această zi Mondială a Artei este că arta are puterea de a ne uni și de a ne conecta în perioade de criză.

Așa cum omul are nevoie de oxigen pentru a supraviețui, are nevoie de artă și poezie.  Această criză ne amintește, cât de mult arta și cultura sunt nevoi vitale pentru umanitate, cât de mult sunt fermentul unității și rezistenței noastre.  În această perioadă de distanțare socială, arta ne apropie mai mult ca oricând.

     Despre menirea artei şi sensurile exprimării artistice s-au pronunţat, de-a lungul timpului, filosofi, oameni de ştiinţă, artişti celebri. Iată câteva citate:

• „Scopul artei este acela de a spăla, de pe sufletele noastre, praful vieţii de zi cu zi” (Pablo Picasso).
•   “Scopul artei este de a reprezenta nu înfăţişarea exterioară a lucrurilor, ci sensul lor profund” (Aristotel).
•   „Dacă arta e menită să hrănească rădăcinile culturii noastre, atunci societatea trebuie să-l lase pe artist liber să-şi urmeze imaginaţia, oriunde l-ar duce ea” (J.F. Kennedy).
•   „Niciun mare artist nu vede vreodată lucrurile aşa cum sunt ele în realitate. Dacă le-ar vedea aşa, ar înceta să mai fie artist” (Oscar Wilde). 

Îndemn toată lumea să privească filme bune, să asculte muzică de calitate, să urmărească spectacole teatrale autohtone, oferite gratuit online, să viziteze galeriile virtuale ale muzeelor, să citească cărți ale maeștrilor penei, și să își dedice timpul liber celor apropiați și cultivării personalității.

 

Ștefan cel Mare urcă pe tronul Moldovei

  Azi 14 aprilie s-au împlinit 564 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei a lui Ștefan cel Mare și Sfânt(1457 – 1504)

 

 

La 14 aprilie 1457, urcă pe tronul Moldovei Ştefan, fiul lui Bogdan al II-lea şi nepot al lui Alexandru cel Bun.

  Ştefan cel Mare a preluat tronul după înlăturarea lui Petru Aron, pe care l-a învins în bătălia de la Doljeşti, pe Siret, la data de 12 aprilie 1457. Două zile mai târziu, Adunarea ţării l-a proclamat pe Ştefan cel Mare domnitor. Ţara Moldovei se întindea, la acea vreme, de la Carpaţii răsăriteni până la Nistru. Ştefan a câştigat repede încrederea întregii  Moldove.

Ștefan cel Mare a fost domnul Moldovei intre anii 1457 și 1504. El a avut cea mai lungă domnie, 47 de ani. A fost un domnitor cu mari calități și un bun conducător militar. In timpul domniei sale, el a intărit granițele tării prin construirea cetătilor de la Suceava, Neamț, Chilia, Cetatea Alba, Lăpușna, Hotin.

El a dus peste 40 de batălii, majoritatea fiind victorioase. Cea mai mare victorie a sa este Batălia de la Vaslui impotriva turcilor conduși de Soliman-Pașa.

Domnitorul Moldovei a fost un credincios desavârșit. Se știe că după fiecare victorie, el ridica câte o biserică, atât in Moldova, cât și in Tara Românească și Transilvania. El a ridicat foarte multe biserici, mănăstiri aproximativ 44. A murit in 1504 si inmormantat la Manastirea Putna.

Va rămâne in istoria noastră unul dintre cei mai mari conducători, care s-a luptat cu vitejie, ca nimeni să nu ocupe această tară si sa distrugă religia și traditiile noastre. Ștefan cel Mare a fost un erou care a dat Moldovei maximă stabilitate și independență. Despre viața sa, luptele pe care le-a dus, bisericile și mănăstirile ctitorite cunoaștem multe lucruri.

Colaboratorii Filialei N4 din cartierul Soroca Nouă vă propun să descoperiți informație despre domnitor în cărțile de mai jos pe care le puteți lectura, care  vor constitui o deosebită plăcere în a savura filele consacrate domnitorului Ștefan cel Mare.

                                             

                                                      Lectură plăcută!

 

·                 Dabija, Nicolae. Nasc și la Moldova Oameni / Nicolae Dabija. – Chișinău, 1992. – pag.21

·                 Dabija, Nicolae. Domnia lui Ștefan cel Mare / Nicolae Dabija. – Chișinău, 1991.- 126 p

·                 Delavrancea, Barbu. Apus de soare / Barbu Delavrancea. – Chișinău: Litera, 1996. – pg 6-79

·                 Istoria românilor: epoca antică și cea medievală. – cl.a x-a. – Chișinău, 2007. – pag.75-88

·                 Relațiile externe ale Țării Moldovei în documente și materiale (1360-1858). – Chișinău, 2014. – pag.108-112

·                 Sadoveanu, Mihail. Viața lui Ștefan cel Mare / Mihail Sadoveanu. – Chișinău, 1989. -190 p.

·                 Sava, Igor. Domeniul mănăstiresc în Țara Moldovei. – Chișinău, 2012. – 331 p.

·                 Ștefan cel Mare și Sfânt. – București; Chișinău, 2004. – 755 p

·                 Ștefan cel Mare și Sfânt – domnitor al Moldovei. – Chișinău, 2004. – 40 p.

·                 Ștefan cel Mare. – Chișinău, 1999. – 318 p.

 

 

Ion Aldea - Teodorovici, compozitor și interpret

 

          

              Se împlinesc 29 de ani de când cele două inimi gemene ale cântecului de libertate națională, Ion și Doina Aldea-Teodorovici, au încetat să mai bată, în urma tragicului accident rutier care a avut loc la Coșereni, în apropiere de București, în noaptea de 29 spre 30 octombrie 1992. Ziua în care cultura întregului spațiu al limbii române a pierdut cele mai frumoase și mai clare voci ale idealului de recuperare a identității naționale. 

Fără ei, mișcarea de renaștere a spiritului românesc din Basarabia ar fi fost mai săracă, Ion și Doina îngemănând în cântecele lor întreaga puritate, emoție și frumusețe a luptei basarabenilor pentru revenirea la matca lor originară, cea a limbii și culturii române.

    Născut la 7 aprilie 1954, de Buna-Vestire, în orașul Leova, Ion Aldea-Teodorovici a rămas la numai 10 ani fără tată, preotul Cristofor Teodorovici, cel care i-a cultivat din fragedă pruncie dragostea pentru muzică. În timpul studiilor la Conservatorul „Gavriil Musicescu” își face debutul pe scenă, alături de formația „Contemporanul”, condusă de Mihai Dolgan. În anul 1981 se căsătorește cu tânără și frumoasa artistă Doina Aldea, devenită ulterior și Teodorovici (născută pe 15 noiembrie 1958, la Chișinău), alături de care va cutreiera toate localitățile Moldovei. Interesant este că duoul Ion și Doina s-a lansat în cadrul unei seri de creație a poetului Grigore Vieru, un moment predestinat parcă de soartă pentru a arăta traseul hărăzit acestor martiri ai ideii naționale.

Destinul lor se schimbă odată cu mișcarea de renaștere națională a românilor basarabeni de la finalul anilor `80, începutul anilor `90, când popularii interpreți devin vârful de lance al mișcării artistice care avea să însoțească pașii care au dus la repunerea în drepturi a limbii române și a alfabetului latin, iar în final, la independența Republicii Moldova.

În timpul conflictului de pe Nistru, au cântat pentru combatanții de sub tricolor, la numai 300 de metri de linia frontului, pentru a-i îmbărbăta pe cei care luptau pentru păstrarea integrității teritoriale a țării. Atunci, alături de ei și de Grigore Vieru s-a aflat și poetul Adrian Păunescu, un alt mare luptător pentru cauza românilor basarabeni, dispărut prea devreme dintre noi.

Pe 27 august 1991, în fața a zeci de mii de oameni au dat glas prin cântec bucuriei momentului despărțirii definitive de imperiul sovietic, în Piața Marii Adunări Naționale, după care, într-un arc peste spațiul românesc, au plecat direct la Festivalul de la Mamaia, acolo unde au dus cu ei fraților din dreapta Prutului mesajul de libertate al tânărului stat apărut pe harta lumii.

Au dispărut mult prea devreme, în plină putere creatoare, lăsând un gol încă neumplut în sufletele celor care au prețuit îngemănarea versurilor patriotice cu muzica de calitate. Să ne amintim ce spunea marele poet Grigore Vieru, la dispariția fizică a celor doi artiști: „Doina şi Ion, trecuți în legendă, s-au topit în suferinţele acestui pământ, iar noi, la rândul nostru, ne vedem şi mai clar propria fiinţă rănită în oglinda neasemuitului lor har. Artistul nu poate inventa bucuriile, nici durerile poporului său. Asta au înţeles-o Doina şi Ion. Ei n-au inventat nimic, ei, pur şi simplu, au ars în cântecul lor”.