Ștefan cel Mare - Domn al Moldovei.

                                       Ștefan cel Mare - Domn al Moldovei

 Cinstit şi harnic, răbdător fără să uite şi viteaz fără cruzime,
strașnic în mânie şi senin în iertare, răspicat şi cu măsură în grai,
gospodar şi iubitor al lucrărilor frumoase, fără nici o trufie în faptele sale,
care, se pare că vin pintr-însul de aiurea şi de mai sus”.

                                                                                                  Nicolae Iorga

   Anul 2018 a fost declarat Anul lui Ștefan cel Mare și Sfânt.  El a fost un mare organizator, un iscusit diplomat, un neîntrecut comandant şi un strateg militar. Marele merit a lui Ştefan cel Mare este că el a înţeles realitatea şi aspiraţiile  poporului său, l-a condus  cu măiestrie  şi cu energie la victorii strălucite. Fără a diminua cu nimic meritele lui  excepţionale, trebuie să evidenţiem faptul că factorul determinant al acestor victorii au fost moldovenii, pe care voievodul i-a cunoscut, i-a iubit, i-a înţeles, i-a condus cu destoinicie, punîndu-şi în slujba ţării toată capacitatea şi energia sa. Moldova  a fost nevoită să ducă un număr mare de  războaie pentru a-şi apăra dreptul la viaţă, de aceea este firesc ca problemele militare ale epocii să ocupe un  rol important în activitatea domnitorului.

Cu această ocazie, la biblioteca N4 din cartierul Soroca Nouă sa petrecut un medallion literar  cu genericul „ Ștefan cel Mare și Sfînt - domnitor al Moldovei”. Activitatea a fost organizată și petrecută de colaboratorii bibliotecii în parteneriat cu profesoara de istorie Doamna Lipovanciuc Silvia și elevii  clasei a VII „A” IPLT„C. Stere”.

 În cadrul activității s-a organizat o expoziția de carte „2018 - anul lui Ștefan cel Mare și Sfânt” unde au fost  prezentate cărțile:  „Toate drumurile duc la Putna”  M.Andronic, „Domnia lui Ştefan cel Mare” N.Dabija, „Oltea”  A.Strîmbeanu, „Ştefan cel Mare:personalitate marcantă”, „În căutarea identităţii”  N.Dabija, „Viaţa  lui Ştefan cel Mare”  M.Sadoveanu, „Istoria lui Ştefan cel Mare”  N.Iorga ş.a care sînt solicitate de utilizatorii bibliotecii.

 Pentru a cinsti memoria domnitorului copii  au prezentat un recital de poezii și  cîntece  „ Un clopot pentru Ștefan cel Mare” pe versurile: Vasile Alecsandri, Nicolai Dabiga,  D. Bolintineanu. Pe parcursul activității copiii au prezentat comunicări la tema: „Epoca lui Ștefan cel Mare”, „Luptele lui Ștefan cel Mare”, „ Chipul lui Ștefan cel Mare” în literatură și folclor. Ei au prezentat viaţa  zbuciumată, dar plină de fapte glorioase ale lui Ştefan cel Mare, un bun fiu duhovnicesc al poporului, care a  luptat cu dăruire, pînă la sacrificiu, împotriva năvălitorilor străini, apărînd destoinic  hotarele Moldovei.

  Activitatea dedicată personalităţii istorice- Ştefan cel Mare şi Sfînt este o adevărată comoară care cultivă  dragostea de neam, de ţară, de popor tuturor celor îndrăgostiţi de carte şi lectură.                                                                     

                                          

                                          

 

Soroca - orașul meu iubit (eseu la întîlnirea cu primarul orașului Victor Său).

  Soroca este un oraș minunat, plin de farmec, intuziasm și feerie. Îți trezește emoții pozitive locurile pitorești și frumusețea orașului.
    Sunt născută în orașul Soroca și mă simt mîndră că sunt locuitoarea acestui fascinant și miraculos oraș. Toate locurile frumoase, îmi trezesc sentimente de culminare, atracție și melancolie. Cel mai mult îmi place să vizitez „Cetatea Sorocii”, fiindcă acest loc este împrejmuit de o atmosferă istorică, care emană o gamă largă de imagini din trecutul strămoșilor noștri. Îndeosebi   avem cu ce ne mîndri:
parcuri amenajate, terenuri de joacă, havuzuri atragătoare, locuri minunate pentru ați petrece timpul împreună cu cei dragi etc., ceea ce ne crează o față plăcută și frumoasă a orașului nostru. Ador  foarte mult plimbările pe malul Nistrului, deoarece aerul curat imi adie ușor pletele, creindu-mi o impresie aparte și liniștea din împrjurime îmi aprinde sufletul cu lumină, duioșie și căldură. Deasemenea sunt  foarte mult atașată de locul amplasării „Lumânarea Recunoștinței” ceea ce trezește amintiri și emoții plăcute trăite cu bucurie și fală. Ea este locul unde te poți regăsi, simți încredere, susținere.
   Consider că nu există un asemenea oraș vesel, darnic și melancolic ca Soroca, deoarce  frumusețea sa nu te lasă neatins și neemoționat.



                                                                                   Luța Irina      IPLT „C. Stere”clasa VIII                 

Comunicare online

                                     Comunicarea online

  În ultima perioadă tot mai multă lume își petrece timpul liber  pe rețelele de socializare. Instrumentele de comunicare online au devenit o necesitate și totodată un serviciu necesar oferit de bibliotecă, luînd în considerație faptul că sunt multe familii în Moldova care au cel puțin un membru al familiei peste hotarele țării. Tehnologiile moderne de comunicare includ Skype-ul, e-mail-ul și rețelele sociale (Facebook, odnoklasnichi ș.a.) care servesc ca o alternativă la costisitoarele apeluri telefonice interurbane. Datorită capacității bibliotecarului de a livra sesiuni de informare și de a oferi consultări la tema tehnologiilor informaționale, membrii comunității sunt instruiți în utilizarea acestor instrumente online. Aceste tipuri de sesiuni atrag noi utilizatori în bibliotecă.

 Apeluri pe mobil, SMS-uri, e-mailuri, reţele sociale online, spaţii de discuţii. Niciodată mijloacele de comunicare n-au fost mai numeroase şi mai accesibile ca acum. Deşi trăiesc în această eră a comunicării, mulţi oameni, tineri şi vârstnici deopotrivă, se simt foarte singuri. De ce?

  Ei au făcut referire la un studiu care arăta că „folosirea exagerată a internetului poate duce la izolare socială şi la depresie, întrucât acesta înlocuieşte formele directe de comunicare“.

La telefon ori într-un e-mail nu poţi vedea zâmbetul cuiva şi nici nu-i poţi citi în ochi iubirea.

Fenomenul singurătăţii îi afectează pe oameni nu doar în plan profesional, ci şi în viaţa de familie. În multe cămine, membrii familiei vin şi pleacă fără să ia masa împreună ori să poarte conversaţii. Copiii adolescenţi au calculatorul lor şi trăiesc aproape izolaţi de restul familiei. În mod surprinzător, deşi au tot felul de aparate electronice de comunicare, mulţi tineri se simt singuri.

Singurătatea a devenit un adevărat flagel care alimentează probleme precum alcoolismul, mâncatul în exces, consumul de droguri, suicidul. Identificarea cauzelor singurătăţii este, aşadar, foarte importantă. Acesta este, de fapt, primul pas în logistică, programare, și, dacă este necesar, implicarea voluntarilor în activitățile de bibliotecă.

  Postulatul bibliotecii moderne este de a fi acolo unde este utilizatorul. În ultimii ani bibliotecarii depun eforturi enorme pentru a ţine pasul cu utilizatorul şi a-l convinge ca biblioteca este locul ideal unde poate fi ajutat şi că investiţiile comunităţii în întreţinerea bibliotecilor nu sunt aruncate în vant. Toate studiile efectuate recent demonstrează, că utilizatorii petrec din ce în ce mai mult timp în spaţiul virtual. De aici şi ideea, că pentru a ţine pasul cu ei şi bibliotecarul va trebui să petreacă mai mult timp în acelaşi spaţiu virtual, şi respectiv necesitatea de a adapta toate cunoştintele, competenţele, abilităţile şi valorile acestor noi realităţi. Urmăresc de mai multa vreme comportamentul Utilizatorului  în spaţiul virtual şi mă conving, că aici pot fi întâlniţi utilizatori, care, de obicei, nu sunt beneficiarii serviciilor bibliotecare şi poate nici o data n-au intrat într-o bibliotecă în calitatea ei de spaţiu fizic.

  Deja de ceva vreme mi-am facut un cont pe Facebook. De ce pe Facebook? Pentru că Facebook este o reţea socială de top şi se bazează pe expansiune internaţională. Probabil de aici şi marea popularitate. Am optat pentru această reţea pentru că aici sunt toţi prietenii şi cunoscuţii mei. Chiar din primele zile sistemul mi-a sugerat ca prieteni toate contactele mele din poşta electronică, care au conturi pe Facebook. A fost interesant să vad câţi cunoscuţi din alte biblioteci, au profiluri, deja bine conturate, pe Facebook. Este uimitor să accesezi pagina şi să vezi ce se mai întâmplă în viaţa lor, ce prieteni noi şi-au facut, în ce proiecte participă, la ce evenimente şi cu cine s-au întâlnit. În alte imprejurari îţi aminteşti de ei doar în situaţii concrete, nu însă şi când îţi apare informaţia “ca din pod”. Fiecare persoană are considerentele proprii de a adera la o retea sociala sau alta. Unii o fac la sugestia prietenilor, colegilor, (bibliotecarilor!?), alţii din informaţiile de pe Internet. Unii au conturi pe mai multe reţele sociale. Însă cel mai important lucru este că într-o reţea socială se întâlnesc împreună colegi, prieteni, oameni simpli, factori de decizie, elita politică, elita culturală, militanţi activi ai societăţii civile, reprezentanţi mass media, etc. Aici comunicarea este mult mai intensă decât în bibliotecă. În această comunitate o informaţie, un eveniment, o idee bine plasate pot fi preluate, comentate, difuzate mult mai uşor decat prin spaţiul fizic al unei biblioteci. În doar câteva minute afli ce se întâmplă nou în lumea politică, în viaţa culturală, în lumea moderna, în cercul prietenilor şi în domeniul de activitate, pentru că tot aici sunt acceptaţi, în primul rând, în calitate de prieteni, colegii de breaslă, colegii de serviciu, colegii de facultate etc. Atunci când deschizi pagina din Facebook nimereşti direct în centrul comunităţii. În reţelele de socializare poţi să afli lucruri şi noutăţi la care nici nu te gândeşti, dar odata descoperite te bucuri enorm că le-ai găsit. Prezenţa bibliotecarilor în reţelele sociale seamană, în mare parte, cu discuţiile de altădată la telefon numai că acum prezenţa este mai vizibilă şi nu bate pe nimeni la buzunar. Daca în discuţiile la telefon şi prin e-mail participă doar două persoane, comunicarea în reţelele sociale presupune un auditoriu mult mai larg şi niciodată nu poţi şti de unde poate surveni un ajutor total neaşteptat. Este adevărat, că cineva trebuie să înceapă, să acumuleze experienţa şi apoi să-i înveţe pe ceilalţi. Dar tot adevărat este, că nici restul nu trebuie să aştepte prea mult.

    Potrivit cifrelor date publicitatii, o companie de monitorizare pe internet, emailul are mai multi utilizatori ca orice retea de socializare: 2,2 miliarde de oameni folosesc emailul pentru a comunica, din 2,4 miliarde de utilizatori ai internetului.

Adica dublu fața de Facebook, cea mai mare retea de socializare din lume, care abia a depasit recent un miliard de utilizatori.

    Ce sunt reţelele de socializare? La începuturi reţelele de socializare au fost gândite pentru a permite utilizatorilor internet să-şi găsească prietenii pierduţi, colegii de şcoală, facultate, serviciu etc, să unească utilizatorii împreună în conformitate cu cercul de interese, să comunice, să folosească în comun profilurile create. Site-urile reţelelor sociale permit utilizatorilor să-şi creeze pagini personale, unde aceştea pot să posteze informaţii, imagini, muzică, video etc. Membrii reţelei se pot grupa şi dupa cercul de interese. Aşa cum aceste site-uri sunt gratuite şi uşor de utilizat, din ce în ce mai mulţi oameni devin membri al unei sau mai multor reţele, fenomen ce duce la o creştere vertiginoasă a numărului de membri.

  Unii analişti includ în retelele de socializare şi blogurile, care asigură conecţiunea socială prin comentarii şi prin blog-roll. Reţelele sociale pot ajuta bibliotecarii să îmbunătăţească vizibilitatea socială a bibliotecilor, promovarea serviciilor şi comunicarea cu utilizatorii. Unii bibliotecari folosesc reţelele de socializare pentru activitatea de referinţă, tururi ale bibliotecii, informaţii despre evenimente. Reţelele sociale ajută utilizatorii să devină mai apropiaţi şi să se cunoască mai bine. Studiile arată că de cele mai multe ori reţelele sociale sunt folosite pentru a comunica cu prietenii, iar atunci când un bibliotecar este văzut şi ca prieten, comunicarea este mult mai eficientă. Pentru folosirea eficientă a reţelelor sociale în relaţiile cu utilizatorii, bibliotecarii trebuie să adune cât mai mulţi utilizatori în calitate de prieteni. Provocarea principală a bibliotecarilor în relaţia virtuală este să-i facem pe utilizatori să ne trateze cu încredere ca pe nişte prieteni adevăraţi. Dezvoltarea instrumentelor folosite de reţelele sociale oferă bibliotecilor posibilităţi de a comunica cu utilizatorii mai direct, mai rapid şi mai eficient. Bibliotecarii din sfera de servire sunt cei mai apropiaţi de utilizatori, deci ei sunt şi cei mai indicaţi să testeze utilitatea reţelelor sociale în imbunatăţirea serviciilor bibliotecare. Publicaţiile recente atesta faptul, că cele mai des utilizate reţele de socializare sunt Twitter şi Facebook. Alte instrumente de socializare folosite de biblioteci sunt în ordinea preferinţelor, după cum urmează: blog-urile, YouTube, Yaho,Instogram. În ce scopuri pot fi folosite reţelele sociale?: comunicarea cu alti bibliotecari, informaţii despre diverse cursuri, răspunsuri la întrebări, difuzarea informaţiilor, comunicarea cu utilizatorii, folosirea în comun a link-urilor, listarea colecţiilor recente, diseminarea noutăţilor, evenimentelor, servicii de referinţă online, partajarea fotografiilor, publicitate, relaţii cu publicul, comunicarea cu personalul, partajarea documentelor video.

   În ultima perioadă un mijloc de comunicare tot mai des utilizat sunt rețelele de socializare. Ele sunt folosite de un grup de persoane cu scopuri comune, cum ar fi un grup de studenți, masteranzi, politicieni, funcționari publici etc. pentru a interacționa, a socializa cu oameni prezenți acolo, a se împărţi cu conţinutul care consideră a fi interesant, a participa la dezbateri şi a-şi exprima opinia. Sunt legați între ei în mod informal, fără obligații, dar contribuie activ la colectarea și răspândirea informațiilor pe întregul glob, prin intermediul web-ului. Ele nu au frontiere, singura condiţie fiind conexiunea bună şi permanentă la Internet. În continuare vom descrie succint câteva rețele de socializare utilizate și la noi în țară, inclusiv, și de către funcționarii publici.           

Să vedem care sunt avantajele principale ale e-mail-ului: viteza mare, preţul redus, ajunge la destinatar în câteva minute, nu trebuie să plătiți legătura completă dintre computerul emițătorului și al destinatarului, confidențialitatea și autentificarea originii mesajelor, integritatea legăturii în rețea, autorul mesajului neputând nega faptul că a trimis acel mesaj. Prin urmare, putem observa că e-comunicarea oferă nenumărate avantaje, începând de la diseminarea rapidă și sigură a informațiilor către o masă mare de receptori, în cazul de față cetățeni și funcționari publici, și până la scutirea unor costuri substanțiale. Utilizând Internetul se pot transfera fișiere, indiferent de distanța care desparte destinatarii. Cu ajutorul Internetului se poate folosi poşta electronică şi pot fi schimbate informații cu ajutorul grupurilor de discuţii. Internetul este cea mai utilizată formă de comunicare în două sensuri, fără costuri mari și cu eficiență rapidă.

    Un alt mijloc rapid și eficient de comunicare sunt website-urile. Website-ul adună la un loc mai multe pagini de Internet care conțin texte, imagini fixe și animații. Website-urile pot fi create de către o organizație, o persoană publică sau de instituții publice - primării, raioane, consilii raionale și locale. Utilizatorii accesează un website în căutarea unor informații, cu ajutorul motoarelor de căutare sau pentru a accesa o gamă largă de servicii, disponibile în mediul online. Website-urile se pot clasifica în funcție de subiectul de activitate sau conținutul pe care îl au. Din punct de vedere tehnologic, un website poate fi alcătuit din orice tipuri de date și informații statice, camere de discuții, produse și servicii de vânzare, anunțuri, formulare de completat online, clipuri video.În funcție de temă, un website poate fi: un blog, portal web, catalog web, magazin virtual, bancă, universitate virtuală, bibliotecă, enciclopedie virtuală, revistă web, ziar web și aproape orice altceva. Website-urile pot fi folosite și de către administrațiile publice, fiind un instrument util pentru promovarea activității și pentru rezolvarea problemelor cetățenilor. De la dezvoltarea Internetului, toate marile instituții, indiferent de domeniul în care activează, s-au folosit de website-uri pentru a-și promova activitatea și serviciile online. Pagina de Internet asigură prezența online 24 de ore, 7 zile pe săptămână, clienții și funcționarii având acces non-stop la informațiile postate pe website-ul respective.

Blog-ul este un alt instrument eficient de comunicare, pe care se postează frecvent însemnări (postări sau articole) despre un subiect sau o multitudine de subiecte. În cazul blog-ului, putem primi mult mai ușor feedback referitor la subiectele postate, prin secțiunea de comentarii. Blog-ul provine de la expresia engleză „web log”, care se traduce „jurnal pe Internet”. Un blog conține articole periodice sau/și cu actualizare neîntreruptă, ce au, de obicei, un caracter personal, dar care poate fi utilizat și ca interfață a unor website-uri instituționale. Blog-ul poate fi folosit și pentru a genera dezbateri în jurul unor idei sau proiecte din orice domeniu.  Semnătura electronică reprezintă un cod criptat, care se obține de la companiile prestatoare în urma unei solicitări și este folosit pentru a trimite documente confidențiale. Folosind acest mod de transmitere a mesajelor, funcționarii din administrația publică pot transmite în siguranță documente confidențiale. Certificatul digital este utilizat pentru o gamă variată de tranzacţii electronice ce include e-mail, comerţul electronic sau transferul electronic de fonduri. Semnătura digitală nu poate fi negată, iar semnatarul documentului nu poate pretinde că i-a fost falsificată semnătura electronică. Cu alte cuvinte, semnăturile digitale permit autentificarea mesajelor digitale, asigurând destinatarul de identitatea expeditorului şi de integritatea mesajului.

Rețeaua Facebook este fondată la 4 februarie 2004, fondator este Mark Zuckerberg. În acest moment, Facebook este una dintre cele mai răspândite rețele de socializare din lume. Utilizatorii pot intra în această rețea din orice loc unde: există acces la Internet, pe baza unei parole, stabilite inițial odată cu completarea formularului de înscriere, care conţine o serie întreagă de întrebări personale.

   Rețeaua Instagram este fondată la 6 octombrie 2010, fondatori sunt Kevin Systrom și Mike Krieger. Instagram este un serviciu online de photo-sharing, video-sharing și rețea de socializare, care oferă utilizatorilor posibilitatea să încarce poze și video-uri, să le aplice filtre digitale și să le distribuie pe o varietate de rețele sociale. Instagram a fost achiziționat de Facebook în aprilie 2012 pentru ~1 miliard de dolari.   Rețeaua Twitter este fondată în 2006, fondator Jack Dorsey. Twitter provine din termenul britanic „tweet” (ciripit) şi este o platformă de microblogging, care le permite utilizatorilor să posteze mesaje de, cel mult, 140 de caractere. Iniţial, serviciul a fost creat cu scopul de a răspunde unor întrebări simple, de genul „Ce faceţi în acest moment?”, dar, puţin câte puţin, Twitter a devenit mai mult decât atât, transformându-se într-o comunitate virtuală, în care utilizatorii fac schimb de informaţii, de fotografii sau leagă relaţii de prietenie. Twitter este uneori descris ca fiind „SMS-ul Internetului.”

 Rețeaua Google+ este fondată la 28 iunie 2011, fondator Google Inc. Google+ este o rețea de socializare dezvoltată de compania Google. Google Inc. este o corporație americană multinațională, care deține cel mai popular motor de căutare pe Internet. Compania a fost fondata în 1998, de doi doctoranți de la Universitatea Stanford, Larry Page și Sergey Brin. Între timp, Google și-a diversificat portofoliul, printre serviciile oferite numărându-se Google Maps, Gmail, Google Earth, Google Chrome și rețeaua de socializare Google+.

De asemenea, Google deține site-ul YouTube. Iniţial, acesta a fost disponibil doar pe bază de invitaţie, în special, pentru jurnalişti şi angajaţii din domeniul tehnologiei, după care serviciul a fost lansat pentru publicul larg. Google+ este considerat a fi un răspuns din partea Google Inc la rețeaua de socializare Facebook. În prezent, cel mai urmărit profil de pe Google+ este cel al lui Mark Zuckerberg, fondatorul reţelei de socializare Facebook. Google+ are în acest moment 343 de milioane de utilizatori activi lunar, potrivit unor date prezentate de Statista. În schimb, Facebook, cea mai mare rețea de socializare, are peste 1,28 de miliarde de utilizatori, în timp ce platforma online Twitter are în jur de 255 de milioane de utilizatori în fiecare lună.

   Rețeaua Odnoklassniki este fondată la 4 martie 2006, fondator Albert Popkov. Odnoklassniki este al 7-lea cel mai vizitat site din Rusia, al 60-lea din lume și cel mai accesat site din Moldova. Odnoklassniki este centrată pe fotografii, a câştigat Premiul Runet în 2006 şi în 2007. Astăzi, înregistrăm peste 250 de mii de cetățeni moldoveni pe Facebook, iar numărul utilizatorilor de Odnoklassniki și vKontakte, în Moldova este de 2 ori mai mare. Pe cele două rețele de socializare din Rusia sunt în total 460 de mii de moldoveni.

   Dacă e să ne referim la avantajele reţelelor de socializare, putem menționa următoarele: facilitează formarea de noi cunoștințe și prieteni, răspândirea rapidă a știrilor, răspândirea informațiilor de orice natură, împărtășirea emoțiilor și a sentimentelor într-un mod mai facil decât față în față, împărtășirea diferitelor informații cu ceilalți mult mai rapid și ușor, chiar și găsirea de parteneri de viață.

  .

Benefiiciile de la rețelele de socializare includ: difuzarea imediată a informaţiei, promovarea, comunicarea, interacţiunea cu utilizatorii, comentariile şi sugestiile de îmbunătăţire a activităţii. Utilizatorii, care vin rar la bibliotecă, beneficiază prin faptul, că păstrează legătura cu biblioteca şi pot urmări de la distanţă ce se întâmplă la bibliotecă. Instrumentele noi oferă bibliotecarilor oportunitatea de a învăţa tehnologii noi şi cum să le folosească pentru a ajunge la utilizatori. Şi încă ceva foarte important, utilizatorii văd că bibliotecarii pot face faţă noilor tehnologii şi respectiv creşte încrederea utilizatorilor în posibilităţile bibliotecii. Este nevoie de timp pentru ca atât uilizatorii, cât şi bibliotecarii să se convingă de beneficiile oferite de aceste instrumente noi şi beneficii mult mai considerabile vor veni în viitor.

  Aici putem menționa și un șir de efecte ale reţelelor de socializare, așa ca: evenimentele din țara noastră, la 7 aprilie 2009 au fost provocate şi coordonate tot prin intermediul reţelelor de socializare.

 Cu toate acestea, rețelele de socializare au și un șir de dezavantaje: dezinformarea - nu se declară explicit care e sursa informațiilor sau scopul informațiilor, informaţiile personale furnizate sunt publice, cu excepția cazului în care se optează pentru un profil privat, există riscul furtului de identitate sau înșelătoriei online, practicate de utilizatori ai acestor reţele, protejarea datelor personale, spam, dependenţă, probleme de adaptare la mediul exterior.

  În concluzie, putem menționa, că rețelele sociale online vor schimba modul de abordare a vieții sociale, economice, politice, educaționale. Totodată, vor reduce costurile de comunicare și vor întări comunitățile.