Dacă noul an începe pentru fiecare om cu speranțe noi,bucurii, dorințe de mai bine, de sănătate, fericire, la noi anul începe cu Eminescu! Cît va exista M.Eminescu mai există speranță , visare, iubirede om și natură, poezie.
Poeziile lui M.Eminescu sunt déjà cunoscute, m-am gîndit să vă prezint Dumneavoastră niște informații poate mai puțin cunoscute.
1.In copilaria sa, Mihai Eminescu (pe atunci Eminovici) obișnuia sa iși sperie tatal intr-un mod cel puțin bizar. Baiatul mergea in padure să prindă șerpi și-i punea de vii in apropierea casei sale. Apoi iși chema tatal sa vada "ce pasare a prins" si statea deoparte râzand cand barbatul dadea fața in fața cu reptilele supărate.
2.La 25 februarie 1866, revista Familia din Pesta publică poezia "De-aș avea...", scrisă de un debutant pe nume Mihai Eminovici; Iosif Vulcan, directorul revistei, i-a schimbat insa numele din Mihai Eminovici in Mihai Eminescu, nume pe care poetul l-a adoptat imediat si l-a păstrat pentru totdeauna. Dar probabil ca știiați asta deja... stiiați insa si faptul ca revista mai exista si azi!?
3.M.Eminescu a lucrat ca hamar timp de 2 ani,în portul din Giurgiu(1867-1869).
4. „Luceafărul”este una dintre cele mai célèbre poezii,care a fost începută în 1873 și a fost scrisă și finalizată de-a lungul multor ani,ajungînd să fie publicată în 1883.În 2009,a fostomologat de către Academia Recordurilor Mondiale ca fiind cel mai lung poem de dragoste (99 de strofe ).
5.Care este inspiratia din spatele poeziei "Pe langa plopii fara soț"? In vremea in care Eminescu a scris poezia respectivă, era indragostit de Cleopatra Leca Poenaru, fiica pictorului Constantin Lecca si verisoara lui Caragiale. Domnisoara avea casa pe strada Cometa nr 6, o strada incadrată de plopi pe care Eminescu i-a numarat și- a observat ca ii da un numar fara sot, scrie lovendal.net.
6.Mihai Eminescu este membru al Academiei Romane. A fost ales post-mortem in 20 0ctombrie 1948.
7.Poezia "Kamadeva" este ultima poezie tiparită in timpul vieții, fiind publicata in revista Ieșeana Convorbiri Literare in data de 1 iulie 1887.
8.Exista un singur film despre viața lui Mihai Eminescu, Luceafarul, regizat de Emil Loteanu, si aparut in anul 1987.
9.9495 Eminescu este un asteroid descoperit in 1971 la Observatorul Palomar, California. Diametrul asteroidului sau nu depașeste 6 km. Se poate apropia la 140.000.000 km de Pamant. Cand fost descoperit, la 26 martie 1971, de catre astronomii americani, acestia l-au numit simplu 9495. In anul 2000, an care a fost declarat „anul Eminescu”, președinta Comitetului National Roman de Astronomie, Magda Stavinschi, a anunțat ca Uniunea Astronomica Internaționala (IAU) i-a atribuit asteroidului 9495 numele lui Mihai Eminescu.
11.Eminescu, îndrăgostit lulea de Cleopatra Poenaru
Deşi planturoasă şi cam urâţică, cu doi copii mari, divorţată, Cleopatra Lecca Poenaru i-a căzut cu tronc lui Eminescu. Era fiica pictorului C. Lecca şi… verişoară cu Caragiale. Prietenă cu Maiorescu, ea venea adesea pe strada Mercur nr.1, unde se ţineau seratele literare. Acolo a cunoscut-o Eminescu şi s-a îndrăgostit de ea. Cleopatra avea casă pe strada Cometa nr.l6, o stradă cu plopi. Câţi erau? Poetul i-a numărat şi a văzut că erau fără… soţ! De aici, poezia“Pe lângă plopii fără soţ”?
12.Fiul lui Mihai Eminescu
Surprinzătoare pentru mulți este informația potrivit căreia Eminescu a trăit sentimentele, grijile, bucuriile oferite de existența unui copil. Da, se pare că Eminescu a fost și tată! Conform precizărilor din cartea renumitului eminescolog Augustin Z. N. Pop, (Noi contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu, București, 1969), poetul ar fi avut un prunc cu o femeie care, se pare, nu a dorit să întemeieze o familie cu el. Băiatul s-ar fi născut la 19 iunie 1877. Căsătoria mamei cu Ion Lăzăreanu, paznicul domeniilor căminarului Eminovici, a făcut ca odrasla să primească la naștere numele de familie al acestuia, iar fiindcă era vară, prenumele i s-a spus Ilie. Eminescu avea atunci 27 de ani. Ne punem fireasca întrebare: el, care iubea atât de mult adevărul, cum a acceptat ca unicul său urmaş să poarte numele altuia?
Trebuie să înţelegem că Eminescu, om precum noi toți, a dovedit inerente scăderi pe care numai Dumnezeu le va judeca nepărtinitor, noi pământenii neavând acest drept. Pruncul l-a botezat chiar sora mezină a poetului, Harieta; ea sa stăruit ca numele să-i fie cel al tatălui natural, Mihai. O situație, cel puțin pe atunci, rar întâlnită: un nume la botez, altul în acte. Nefireasca stare s-a reglementat printr-un proces întâmplat abia prin anii 1927, când Ilie Lăzăreanu a cerut în instanță să i se recunoască numele real. Cauza i-a apărat-o avocatul Dumitru Mănăstireanu. Conform documentelor de la Tribunalul Botoșani, din dosarul cu nr. 4924/1927, avocatul a adus probe scrise și orale pentru susținerea speţei reclamantului Ilie Lăzăreanu. Dumitru Mănăstireanu, megieș cu Eminovicii, dar și cu familia Lăzăreanu, a povestit instanței cum poetul venea adesea să-şi cerceteze copilul, îi aducea dulciuri, chiar se jucau împreună, iar de multe ori mergea la școala din Pomârla, unde studia Ilie, interesându-se despre situația școlară a elevului.
Mai există informații ce arată nemulțumirea nașei Harieta, care o mustra pe mama finului, Ileana, căci nu-și striga băiatul cu numele de botez, folosindu-l pe cel din acte. Sentința tribunalului a fost favorabilă doar în parte reclamantului căci i s-a schimbat numai prenumele, din Ilie în Mihai, nu și cel de familie. Eminescologul Pop spune că Mihai Lăzăreanu a lucrat ca agent fiscal la Primăria din Botoșani,având o existență retrasă. Taciturn incurabil, nu a dorit să-și întemeieze o familie, ducând o viață singuratică, sfârșită în anul 1944, la vârsta de 67 de ani. Se pare că fiul a moștenit ceva din imaginația și visarea tatălui natural. Într-o misivă, pensionarul Lăzăreanu scria unui amic: „… de m-ar întreba cineva dacă aș vrea să mor, îi răspund anticipat: niciodată, dar să trăiesc fericit ca un Sfânt în veșnicie”.
13.Eminescu, membru al unei societăţi denumite “Divanul domnesc”
Eminescu a făcut parte şi din „Divanul domnesc”. Societatea „România Jună” de la Viena a organizat la Cernăuţi un cerc studenţesc pentru şezători culturale şi naţionale, pe care l-au botezat „Divan”. Cu această ocazie s-au ales 12 boieri „veliţi”. Şedinţele se ţineau în vechea limbă a cronicarilor.
Studentul candidat era supus unui examen „în ale ştiinţelor duhovniceşti, lumeşti şi administrative”. După aceea se primeau „titlul şi întăritura domnească”. Eminescu a fost adus la „Divan”. Mai mult, a fost „uns” – „boier velit” (Mare).
14.Macedonski îşi bate joc de Eminescu
În august 1883, Al. Macedonski publica în „Literatorul” epigrama: „Un X… pretins poet acum/S-a dus pe cel mai jalnic drum…/ L-aş plânge dacă-n balamuc/Destinul său n-ar fi mai bun/Căci până ieri a fost năuc/Şi nu e azi decât nebun”. Primele două versuri sunt anagrama numelui complet al lui Eminescu.
P.S. Imaginea de mai sus e o poză mai puţin cunoscută a marelui nostru geniu literar.
Ediția facsimilată a "Manuscriselor Mihai Eminescu" va fi prezentată în premieră în Statele Unite, la New York, cu ocazia Zilei Culturii Naționale. Ediția cuprinde 38 de volume ce conțin peste 16.000 de pagini.
Volumele acestei ediții monumentale au apărut la editura Academiei Române (perioada 2004 — 2009), sub îngrijirea academicianului Eugen Simion, și au la bază cele 46 de caiete ale lui Eminescu care au fost dăruite Academiei Române de către Titu Maiorescu și conțin 8.000 de manuscrise.16.Ceasornicul de aur a lui Eminescu poate fi văzut la Muzeul Literaturii Române La 28 iunie 1883 ceasornicul de aur al lui Eminescu a intrat în posesia fratelui său Matei. Ceasul a fost pierdut şi recuperat. Astăzi este admirat la Muzeul Literaturii Române.
16.Bîrfitoarea Eleonora Slavici,a doua soție a lui I.Slavici a fost la baza elimenării din viață a poetului nostru drag M.Eminescu.Ea a lansat în tot Bucureștiul,tot timpul bârfe despre Eminescu,că este nebun, ,că vorbește singur pe stradă,că umblă jegos și zdrențăros și ca trebuie dus neapărat la balamuc.Și această perfidă femeie bârfitoare și-a atins scopul,influențându-l și pe Titu Maiorescu încât,Eminescu a fost vânat ore în șir și luat la baia publică din București,în piele goală,carat în cămașa de forță și internat în ospiciul Suciu.
17.Eminescu scria poezii până în noaptea morţii sale
Înainte de dispariţia lui Eminescu (1889), cei ce l-au vizitat îşi amintesc de maldărul de hârtii scrise de el în spital şi aruncate la coş, ori măturate de femeia de serviciu. În noaptea când poetul a murit i s-au găsit în buzunarul halatului, dovadă că era întreg la minte şi lucra, două poezii – „Viaţa” şi „Stele la cer”.
Eminescu trebuie să ne fie exemplu pentru demnitatea,curajul,patriotizmul lui care, a îndurat numai umilințe cât a fost în viață pentru crezul lui politic patriotism și pedepsirea conducătorilor hoți ai vremii .Numai prin moarte a fost oprit de ași exprima condamnarea politicienilor .Eminescu în ziarul Timpul al cărui director era,cerea politicienilor să dea socoteală de banii cheltuiți.Să fie bagați în pușcărie.Noi ce cerem acum?
Eminescu publicist și politician de Dreapta Naționalist.Eminescu este și va rămîne mîndria noastră ,un bun național care ne reprezintă.Cinste lui! Comunicarea la
biblioteca „Basarabia ”
Elaborat ; Șvitchii Nina
