In memoriam Grigore Vieru.

 

 

  Astăzi se împlinesc 12 ani de când marele poet Grigore Vieru a plecat în neființă. Maestrul cuvântului s-a stins din viață la 18 ianuarie 2009, după un atac de cord suferit în urma unui grav accident rutier.

Frumusețea cuvîntului în operele creative ale distinctului poet Grigore Vieru este alături de cele mai sublime valori: mama, patria, graiul, doina, dorul, pîinea, copilăria, dragostea de viață. Grigore Vieru a fost cel mai cântat poet în viată pe ambele maluri ale Prutului. În versurile lui ne-am regasit, probabil, fiecare dintre noi, atunci când ne-a fost dor de mama, când am iubit sau când ne-am simtit români: „Pe pamânt stravechi si magic / Numai dânsa ni-i stapâna / Limba neamului meu dacic / Limba noastra cea româna”.

A plecat, dar ne-a lasat poeziile si un exemplu de verticalitate, curaj si demnitate. A luptat întreaga viata pentru limba româna si a visat la tara în care sa încapa toti românii. Când i-a fost greu, i-a scris o scrisoare fratelui de peste Prut – o “Scrisoare din Basarabia”:

“Din Basarabia va scriu / Dulci frati de dincolo de Prut / Va scriu cum pot / Si prea târziu / Mi-e dor de voi si va sarut”.

El a plecat sus și ne veghează. Zi de zi, an de an, e tot mai departe, însă neuitat! Grigore Vieru este poetul începuturilor, ființă pământeană și nepământeană deopotrivă, umedă de roua lacrimilor vărsate de-a lungul veacurilor de românii basarabeni. Sursa poeziei lui Grigore Vieru este viața în toată complexitatea ei: copilăria, bucuria tinerească, neliniștea și suferința iubirii absolute.

 

Luceafărul poeziei românești Mihai Eminescu.

15 ianuarie, se vor împlini 171 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu. Mihai Eminescu, cu numele adevărat de Eminovici, s-a născut la 15 ianuarie 1850 la Botoșani. A fost un poet național și universal, care a contribuit extrem de mult la dezvoltarea literaturii limbii române.

Fiind romantic prin structura sufletească, Eminescu reprezintă nu model al versificației și a diversității limbii, el a ridicat poezia la un nou nivel – de capodoperă, aducând noi idei expuse în operele sale. Majoritatea textelor sale au la bază sentimentul de dragoste atât față de țară, de mamă, dar cel mai întâlnit tip fiind – față de iubită. Poeziile lui sunt pe cât de simple, pe atât de consistente. Ele exprimă atât de bine unele trăiri, emoții și sentimente, încât fac cititorul să simtă exact aceleași emoții descrise.

Fiecare din noi a simțit cel puțin odată acel fior de dragoste, iar citind în special poeziile lui Eminescu (pe lângă proza lui) numaidecât găsești un tablou ce-ți va trezi amintiri frumoase și nostalgice. Nu are cum să existe cineva, căruia să nu-i fie pe plac acest “luceafăr” al poeziei românești. Oricând a fost, este și va fi “la modă” Eminescu. El nu poate “expira”, mereu se va citi din operele lui.

Eminescu rămâne alături de marii poeți ai lumii, prin opera ale cărei rezonanțe străbat meridianele, fiind îndrăgită și apreciată de atâția iubitori de frumos. Avându-l pe Eminescu în suflet, nu mai suntem nicicând singuri, căci purtăm cu noi o bogăție rară, cea mai de preț comoară a limbii române, opera unui astru nemuritor, ce va străluci ca o blândă lumină, iradiind prin veacuri frumusețe și armonie.

Aureliu Busuioc – promotor al literaturii române autentice

 

   Poetul, prozatorul, romancierul, redactorul, traducătorul, dramaturgul și eseistul Aureliu Busuioc s-a născut la 26 octombrie 1928 într-o familie de învățători în județul Orhei. Părinții s-au refugiat în România după venirea Armatei Roșii. Și-a  făcut clasele primare la o școală din Timișoana, după care revine în Moldova pentru a-și face studiile universitare la Universitatea pedagogică “Ion Creangă” din Chișinău.  A fost coleg cu generalul Stănculescu, „generalul cu piciorul în ghips al revoluției române”, la Școala Militară de Ofițeri Activi de Transmisiuni din Sibiu, pe care o părăsește în timpul examenelor de absolvire. Aureliu Busuioc a lucrat o perioadă de timp la ziarul “Tinerimea Moldovei “ și la revista “Chipăruș“, fiind redactor-șef la ambele. În anii 60 lucrează la revista ,,Scînteia leninista’’ si la ziarul ,,Tânărul leninist’’. Busuioc își publică primul său roman în 1966 ’’Singur în fața dragostei’’, care devine un succes,  iar în anul 1966 este ecranizat la Moldova-film.  În 1977 este ales secretar la Uniunea Scriitorilor timp de 10 ani. Traduce din literatura rusă și universală, din operele scriitorilor Alexandru Blok, Anton Cehov, Nicolai Gogol, Alexandr Pușkin, Alexandr Griboedov, Maxim Gorki și mulți alții. În anii 90, când, de obicei, scriitorii trecuți de 60 de ani își încheie activitatea, Aureliu Busuioc publică cu o periodicitate de invidiat câte un roman la 2-3 ani.

 A fost o figură categoric unică în literatura noastră, prin limbaj, stil, viziune estetică. A scris niște proze cu totul proaspete, piese dramatice foarte originale și eseuri excelente. A mai fost și un formidabil traducător.  Mulți tineri au învățat româna din scrierile lui, pentru că numai el a scris la noi într-o română tragic de frumoasă.

 

 În cadrul Programului Național Lectura Central ed. a  I V-a 2021 Compania ,,Septembrie - nici o zi  fără lectură”, utilizatorii bibliotecii fil.4 din cartierul Soroca Nouă participă activ la lecturarea cărților. Noi colaboratorii bibliotecii împreuna cu utilizatorii, lecturăm, discutăm ,cărțile noi aparute în bibliotecă și carțile jubiliare a anului 2021.
În biblioteca noastra, dragi utilizatori puteți găsi cele mai noi și interesante  cărți artistice pentru toate vârstele. Vă asteptăm cu drag la biblioteca să promovăm Lectura ca bază pentru cunoaștere și dezvoltare.

                                      

 

 

   

Scriitorul Ion Druță la 93 de ani

 

Scriitorul basarabean Ion Druță împlinește astăzi vârsta de 93 de ani. Cărțile lui Ion Druță au transmis dorul de casă, dorul de limbă și de pământurile Moldovei de-a lungul deceniilor. Operele sale au fost traduse în peste 20 de limbi.

Maestrul este un dramaturg excepțional, precum și un istoric literar și membru de onoare al Academiei Române.

Deși a plecat la Moscova, la sfârșitul anilor 60, totuși scriitorul nu încetează să iubească mica Moldovă.
Amintim că Ion Druță s-a născut la 3 septembrie 1928, în satul Horodiște, Dondușeni. În anul 1946 absolveşte Şcoala de silvicultură, iar în anul 1957 – cursurile superioare de literatură de pe lângă Institutul de Literatură „M. Gorki” din Moscova. Debutează în anul 1953 cu o culegere de povestiri întitulată „La noi în sat”. În anul 1987, adunarea generală a scriitorilor români îl alege pe Ion Druţă în calitate de preşedinte de onoare a Uniunii Scriitorilor. Scriitorul este autorul a mai multe piese („Casa Mare”, „Păsările tinereţii noastre”, „Sfânta sfintelor” etc.), care au fost montate la Chişinău, Moscova, în Ţările Baltice, în mai multe oraşe ale fostei URSS, precum şi peste hotare.

În anul 1967, Ion Druţă a fost distins cu Premiul de Stat al RSSM, iar în anul 1992, ilustrul scriitor este ales membru de onoare al Academiei Române. În acelaşi an devine membru cu drepturi depline al Academiei de Ştiinţă din Moldova, iar în anul 1990 intră în topul celor mai mari zece scriitori din lume.

Ion Druță nu a uitat și de micii cititori cărora li-a adus în dar mai multe cârti ,,Cenușia”, ,,Trofimaș”, ,,Balada celor cinci motănași” ș. a. Druță se vădește un autor profund implicat în viața neamului, scriind despre subminarea limbii Române în Basarabia, despre istorie, ecologie, agricultură. În anii regimului totalitar comunist Ion Druță a avut curajul să se ridice deasupra principiului abordării de pe pozițiile de clasă. Este autorul monumentului ,,Lumânarea Recunoștinței”, care a fost ridicată la Soroca în anul 1997. ,,Întrețesuta din dureri și bucurii, proza lui Ion Druță exprimă profunde năzuințe ale sufletului popular. 

                 

Ziua Internațională a Limbii Române

 

       Limba este comoara cea mai de preț a poporului. Ziua limbii române este celebrată în Republica Moldova începând cu 31 august 1989.

    Sărbătoarea Națională Limba Noastră e sărbătoarea revenirii limbii române la noi acasă. E sărbătoare renașterii naționale, sărbătoarea revenirii la graiul firesc pe care neamul nostru l-a primit în dar de la Dumnezeu.

La filiala N4 din cartierul Soroca Nouă  sa petrecut o oră de poezie dedicate limbii materne - au fost recitate poezii, maxime și cântece despre limba.

Ziua constituției Republicii Moldova

 

Astăzi 29iulie la filiala N 4 din cartierul  Soroca Nouă sa petrecut o oră de informare despre Ziua  Constituției RM, și despre rolul Constituției într-un Stat. Constituţia Republicii Moldova a fost adoptată la 29 iulie 1994 şi a intrat în vigoare la 27 august același an. Legea supremă prevede că R. Moldova este un stat suveran, independent, unitar şi indivizibil. Constituția Republicii Moldova constă din opt titluri, fiecare fiind împărțit în capitole și secțiuni. În Constituţie se menţionează aspiraţiile seculare ale poporului de a trăi într-o ţară suverană, năzuinţele spre satisfacerea intereselor cetăţenilor.

Constituția este legea fundamentală a statului care defineşte atributele statului, principiile de funcţionare şi obiectivele lui principale. În ea sunt înscrise cele mai importante principii ale vieții economice, politice, sociale și juridice, precum și valorile pe care se sprijină țara noastră: separația puterilor în stat, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, independența justiției, pluralismul politic ș.a. Constituția este baza juridică a întregii legislații, pe ea se întemeiază tot ansamblul instituțional și normativ.

Legea fundamentală este un corp de principii şi norme care a deschis calea pentru afirmarea valorilor fundamentale ale statului de drept şi ale economiei de piaţă, o garanţie a drepturilor fundamentale ale omului, dar şi a funcţionării instituţiilor de bază ale statului, oferind cadrul necesar instituirii unui sistem de guvernare bazat pe drepturile inalienabile ale umanităţii: viaţă, libertate şi căutarea fericirii.

Constituţia Republicii Moldova este documentul cu cea mai mare autoritate de reglementare în viaţa publică, politică şi socială a ţării. Simbol al luptei poporului pentru libertate, democraţie şi drepturile omului, Constituţia reaminteşte fiecărui cetăţean datoria sfântă de a servi cu credinţă Patria, de a apăra cu orice preţ unitatea, suveranitatea şi independenţa R. Moldova.

 Semnificaţia Constituţiei Republicii Moldova constă în funcţiile sale importante: realizează o sinteză a proceselor şi evenimentelor din istoria poporului în lupta pentru democratizarea societăţii, exprimă obiectivele şi doleanţele poporului, stabileşte caracterul şi limitele puterii statale, este o concepţie asupra relaţiilor din societate.