Aureliu Busuioc – promotor al literaturii române autentice

 

   Poetul, prozatorul, romancierul, redactorul, traducătorul, dramaturgul și eseistul Aureliu Busuioc s-a născut la 26 octombrie 1928 într-o familie de învățători în județul Orhei. Părinții s-au refugiat în România după venirea Armatei Roșii. Și-a  făcut clasele primare la o școală din Timișoana, după care revine în Moldova pentru a-și face studiile universitare la Universitatea pedagogică “Ion Creangă” din Chișinău.  A fost coleg cu generalul Stănculescu, „generalul cu piciorul în ghips al revoluției române”, la Școala Militară de Ofițeri Activi de Transmisiuni din Sibiu, pe care o părăsește în timpul examenelor de absolvire. Aureliu Busuioc a lucrat o perioadă de timp la ziarul “Tinerimea Moldovei “ și la revista “Chipăruș“, fiind redactor-șef la ambele. În anii 60 lucrează la revista ,,Scînteia leninista’’ si la ziarul ,,Tânărul leninist’’. Busuioc își publică primul său roman în 1966 ’’Singur în fața dragostei’’, care devine un succes,  iar în anul 1966 este ecranizat la Moldova-film.  În 1977 este ales secretar la Uniunea Scriitorilor timp de 10 ani. Traduce din literatura rusă și universală, din operele scriitorilor Alexandru Blok, Anton Cehov, Nicolai Gogol, Alexandr Pușkin, Alexandr Griboedov, Maxim Gorki și mulți alții. În anii 90, când, de obicei, scriitorii trecuți de 60 de ani își încheie activitatea, Aureliu Busuioc publică cu o periodicitate de invidiat câte un roman la 2-3 ani.

 A fost o figură categoric unică în literatura noastră, prin limbaj, stil, viziune estetică. A scris niște proze cu totul proaspete, piese dramatice foarte originale și eseuri excelente. A mai fost și un formidabil traducător.  Mulți tineri au învățat româna din scrierile lui, pentru că numai el a scris la noi într-o română tragic de frumoasă.