Revistă virtuală. Scriitori născuți în luna februarie

Geo Bogza    (6 februarie 1908) a fost un scriitor, jurnalist, poet român, teoretician al avangardei, autor al câtorva din textele ei definitorii (Urmuz, Exasperarea creatoare, Reabilitarea visului), ziarist de curajoasă și consecventă atitudine democratică, patriotică, umanistă (Anii împotrivirii (1953), Pagini contemporane, Paznic de far).Se stinge din viață la 14 septembrie 1993.  Este cunoscută opera cartea Oltului, din care vă prezentăm în continuare un mic fragment din cartea Oltului.

                        

„Ca o poveste fără sfârșit, a tuturor ființelor și întâmplărilor din toate timpurile, curg norii în eter, năpădindu-l cu puzderii de imagini, mirifice sau înfricoșătoare. Nici un chip al realității – cum se arată în lumina soarelui -, nici o plăsmuire, a oricărei mitologia nu întârzie să-și înceapă peregrinarea…”

                          

Charels Dickens (7 februarie 1812) –  scriitor englez reprezentativ pentru realismul secolului al XIX-lea, cunoscut prin opere precum Marile speranțe, Aventurile lui Oliver Twist, David Copperfield, Martin Chuzzlewit, Dombey și fiul, Timpuri grele, Dugheana cu vechituri (Pravalia cu antichități), Documentele postume ale clubului Pickwich, Nicholas Nickeby, Barnaby Rudge, Poveste despre două orașe (ultimele două, romane istorice). Din 1827 a început să lucreze ca funcționar într-un birou de avocatură, având șansa să ajungă avocat. Nu i-a plăcut însă această profesie și după o scurtă perioadă de timp, în care a lucrat ca stenograf la tribunal, a devenit ziarist, relatând dezbaterile parlamentare și călătorind prin Anglia cu poștalionul, ca să scrie despre campaniile electorale fragment din cartea „David Copperfield”

...”Era o prăvălioară scundă, înăbușitoare. Odaia era plină de veșminte de toate neamurile, gata sau numai bucăți. Una din ferestre era plină cu pălării de carton şi toci de doliu. Am intrat într-o odăiță de după prăvălie. Trei fete lucrau acolo haine cernite. Pe masă se afla un maldăr de stofă neagră, iar podeaua era una din peticuțe tot negre. Mirosea grozav a crap înfierbânta

     

Jules Vernes (8 februarie 1828) – a fost un scriitor francez și un precursor al literaturii științifico-fantastice. În 1863 a publicat primul roman, Cinci săptămâni în balon, al cărui succes uriaș a dus la semnarea unui contract de douăzeci de ani pentru o serie de Călătorii extraordinare, o parte din cele 62 de romane care au format-o fiind serializate în publicația pentru tineret Magasin d’éducation et de récréation. Romanele lui Jules Verne tratează atât prezentul tehnologic al celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea (Copiii căpitanului Grant (1868), Ocolul Pământului în optzeci de zile (1873), Mihail Strogoff (1876), Steaua Sudului (1884),Vulcanul de aur, etc.), cât și lumi imaginare (De la Pământ la Lună (1865),Douăzeci de mii de leghe sub mări (1870), Robur Cuceritorul (1886)etc. A decedat la 24 martie 1905.  Fragment din cartea „Copii Căpitanului Grant” 

    …” Două ore mai târziu, primele umbre ale serii începeau să se lase dinspre munţi. Soarele, înainte de a dispărea la orizont, profitase de o neprevăzută deschizătură în nori, pentru a mai trimite câteva raze târzii. Vârfurile îndepărtate din est se împurupurară sub lucirea ultimelor raze. Era ca un salut de rămas bun, adresat călătorilor...”

                                         

                                                                                      

Grigore Vieru (14 febroet basarabean, membru al Academiei Române. În anul 1957 debutează editorial (fiind student) cu o plachetă de versuri pentru copii, Alarma, apreciată de critica literară. Se angajează ca redactor la redacția numită revista pentru copii „Scânteia Leninistă”, actualmente „Noi”, și ziarul „Tănărul leninist”, actualmente „Florile Dalbe” . La sfârșitul anilor ’80, Grigore Vieru se găsește în prima linie a Mișcării de Eliberare Națională din Basarabia, textele sale (inclusiv cântecele pe versurile sale) având un mare rol în deșteptarea conștiinței naționale a românilor din Basarabia. În 1970, apare Abecedarul, elaborat în colaborare cu scriitorul Spiridon Vangheli. Acest manual a servit drept bază mult timp pentru învăţăcei. Se stinge din viaţă la 20 ianuarie 2009 la Chișinău, după ce pe 16 ianuarie 2009, poetul a suferit un grav accident                    

                               

Marin Sorescu (19 februarie 1936) – a  fost un scriitor român, membru titular (din 1992) al Academiei Române. Marin Sorescu debutează în 1964, la vârsta de 28 de ani, cu volumul de parodii „Singur printre poeți”. Până la moartea sa în 1996 mai publică încă 23 de volume. În 1966 primește Premiul Uniunii Scriitorilor pentru „Poeme”. Printre volumele cele mai cunoscute se numără „Tușiți” (1970), „Suflete, bun la toate” (1972), precum și ciclul de 4 volume intitulat „La lilieci” (1975, 1977, 1980, 1988), un univers poetic construit pornind de la un cimitir ce poartă acest nume. Poezia lui Sorescu acoperă o zonă literară largă, stilul său ironic și degajat trezind în cititor spiritul ludic al copilăriei. De altfel multe dintre volumele sale sunt dedicate celor mici („Unde fugim de acasă?” – 1967, „Cirip-ciorap” – 1993). A decedat la 8 decembrie

                                                                     

                                       

                                   

    Victor Hugo (26 februarie 1802) – a fost un poet, dramaturg și romancier francez.

Scriitor romantic, a fost pair al Franței din 1845, senator al Parisului și membru al Academiei Franceze din 1841. Printre operele sale cele mai cunoscute se numără Mizerabilii și Notre-Dame de Paris. Victor Hugo era simpatizant al Republicii.
 Hugo a fost exilat pentru curajul de a-l numi pe Napoleon al III-lea „trădător”. A fost exilat din 1851 până în 1870, când s-a întors în Franța.

În decursul exilului, Hugo a publicat o parte din pamfletele sale cele mai celebre la adresa lui Napoleon al III-lea: „Napoleon cel mic” și „Istoria unei crime”. Deși au fost interzise în Franța, pamfletele sale au avut o puternică influență în țările învecinate. Hugo a scris în exil și Mizerabilii, probabil cel mai cunoscut roman al său. S-a stins din viaţă la 22 mai 1885.