Compozitoare, interpretă, poetă, dirijor de cor,

                          profesoară - Daria Radu

                                          

                                      

 S-a născut la 21 septembrie 1947, s. Rădi-Cereşnovăţ, r. Soroca.  A absolvit Şcoala de luminare culturală E. Sârbu din or. Soroca (1961-1965). A urmat studiile la Institutul de Arte G. Musicescu dinChişinău (1975-1980), la profesorii N. Ciolacu, Efim Bogdanovschi. Dirijor de cor în s. Vorniceni,Străşeni (1974-1978), concomitent profesoară de muzică în s. Sadova, Călăraşi.

    Compune cântece pe versurile poeţilor români şi poeţilor moldoveni ca Iulian Filip, Ianoş Ţurcanu, Grigore Vieru, Constantin Dragomir, Ion Vatamanu, Anatol Ciocanu, Ion Gheorghiţă, Petru Cărare, Dumitru Matcovschi, Vasile Romanciuc, Nicolae Dabija, Arcadie Suceveanu, Serafim Belicov, Ştefan Melnic, Claudia Partole, Iulia Palade, Galina Darie şi alţii. Compozitoarea D. Radu este şi autoare a mai multor cărţi, culegeri de cântece pentru copii: Clopoţelul de argint, editată la editura Făt-Frumos în 1994, Căntec de-nceput,  Zâmbetul primăverii, Hai cu mine clopoţel, Romaniţa cerului, Darul lui Crăciun (2009) şi  A venit toamna (2010), ultimele două fiind editate la editura Grafema Libris.

     Daria Radu a colaborat şi colaborează cu interpreţii: Anastasia Lazariuc, cu care şi-a început, practic, cariera artistică;  Nina Crulicovschi,  Ion Suruceanu, Olga Ciolacu, Angela Similea, Stela Mitriuc, Janet Erhan, Vitalie Dani, Mircea Guţu, Mihai Macaru, Gicu Cimbir etc. Daria Radu are o frumoasă colaborare şi cu tinerele talente, interpreţi ca Angela Cabari, Ştefănel Roşcovan, Felicia Dunaf, Simona Simionel, Daniel Cuibar duetu Sergiu şi Eugen etc. Compune muzică uşoră pentru maturi şi pentru copii, cântece de dragoste şi romanţe:  Valsul de toamnă, Strigăt şoptit, Destin, Dragostea poetului, Pe strada Creangă, În ţara mea, Congresul florilor, Urare de viaţă lungă, Nu eşti tu vinovat, Ah ce duminică frumoasă, Geografie cu minuni etc. Majoritatea creaţiilor Dariei Radu sunt înscrise în categoria şlagărelor. Diapazonul de activitate a compozitoarei este vast şi intens, colaborează cu gimnaziile şi leceele de învăţământ, grădiniţele de copii, este invitata bibliotecilor şi participă la evenimentele culturale importante din viaţa comunităților.

   Este membră a Uniunii Muzicienilor din Republica Moldova, cetăţean de onoare a or. Soroca (25 august 2012), Ordinul Gloria Muncii, câştigătoarea Premiului I Ioana Radu la festivalurile de romanţe Crizantema de aur Târgovişte din 1992 şi Crizantema de argint de la Chişinău.

Biblioteca din cartierul Soroca Nouă vă așteaptă să lecturăm împreună cărțile poetei Daria Radu.

Ziua Internațională a Păcii

 

   În fiecare an, Ziua Internațională a Păcii este respectată în întreaga lume pe 21 septembrie. Adunarea Generală a declarat aceasta ca o zi dedicată consolidării idealurilor de pace, atât în interiorul, cât și în rândul tuturor națiunilor și popoarelor.

   Ziua Internațională a Păcii a fost  stabilit în 1981 de Adunarea Generală a Națiunilor Unite. Două decenii mai târziu, în 2001, Adunarea Generală a votat în unanimitate de-a  desemna Ziua ca perioadă de non-violență și încetare a focului.

    Ziua Internaţională a Păcii a fost sărbătorită pentru prima oară în 1982, iar de atunci este celebrată în fiecare an de mai multe națiuni, organizații politice, militare şi oameni. Pentru a inaugura această zi, la sediul Naţiunilor Unite din New York este tras Clopotul Păcii, turnat din monede donate de către copii de pe toate continentele. Pe inscripţia care se află pe o parte a clopotului se poate citi: „Trăiască pacea absolută în lume”.

    Indiferent de ţară, timp, bariere culturale sau lingvistice, porumbelul a fost şi rămâne un simbol al păcii. Încă de acum mii de ani, porumbelul  a adus ramura de măslin şi a vestit sfârşitul potopului şi revenirea la normalitate. Peste secole el a fost folosit ca simbol al păcii sufleteşti  sau sociale, în traducerile biblice şi mai târziu pe sigilii, bancnote şi monezi.

Nu vrem război, nici bombe noi

Crească în pace copiii

Omul a spus lumii întregi

Pace să fie pe veci!

Sponsored Content

 

Ziua Universală a Iei

La 24 iunie este marcată Ziua Universală a Iei, sărbătoare care promovează frumuseţea autentică a cămăşii tradiţionale româneşti.

Iea – denumire dată la origini exclusiv piesei vestimentare feminine – este considerată cea mai importantă piesă din costumul popular.

Ia este, mai exact, o cămașă tradițională românească de sărbătoare, confecționată din pânză albă, bumbac, in sau borangic și împodobită cu mărgele și broderii la mâneci și la gât. Croiala este destul de simplă, cu mâneci încrețite atât la umeri, cât și la încheieturile mâinilor. Motivele sunt stilizate, geometrice sau inspirate de natură, iar fiecărei zone a spațiului românesc îi corespund anumite simboluri și variații stilistice.

Evenimentul consacrat Zilei Iei are drept scop promovarea iei – cămașă care face parte din portul național și rămâne a fi un adevărat patrimoniu cultural.

 

 

 

                                                         
                     

         

                              Astăzi este sărbătorită Ziua Suveranităţii Republicii Moldova. Declaraţia de Suveranitate a fost adoptată acum 32 de ani, pe 23 iunie 1990, de către deputaţii Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti. Potrivit istoricilor, Declarația a fost adoptată într-un context istoric complex, marcat de o paradă a suveranităţilor, proces care a cuprins întreg spațiul sovietic. Estonia prima şi-a declarat suveranitatea în noiembrie 1988, fiind urmată de Lituania în aprilie 1989 şi Letonia în iulie 1989. Între timp, Lituania și-a declarat independenţa de stat pe 11 martie 1990. Declaraţia de suveranitate a Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti fusese precedată de asemenea de cea a Georgiei din 26 mai 1990 şi a Rusiei din 12 iunie 1990. Adoptarea Declaraţiei de Suveranitate a fost prima victorie importantă a forţelor democratice în lupta de renaştere şi eliberare naţională. Astfel, Declaraţia de Suveranitate stipulează în mod clar că suveranitatea R.S.S. Moldova este unica şi necesara condiţie a existenţei statalităţii Moldovei. Se afirmă supremaţia legilor R.S.S. Moldova asupra celor unionale, se instituie cetăţenia şi se prevede dreptul suveran de a menţine relaţii diplomatice cu toate ţările lumii. În acelaşi timp, documentul stipulează caracterul unitar şi indivizibil al statului. Se stabilește că R.S.S. Moldova respectă statutul ONU şi îşi exprimă adeziunea faţă de principiile acestei organizaţii, se declară o zonă demilitarizată, activ promovează consolidarea păcii şi securităţii, este implicată direct în procesul de cooperare şi securitate precum şi în structurile europene.

                                                      

Spiridon Vangheli la 90 de ani

 

   Ziua de 14-06-22 la filiala N4 Soroca Nouă a fost dedicată scriitorului  tuturor copiilor –„Spiridon Vangheli la 90 de ani”. În bibliotecă a fost oformată o expoziție de carte” Hai cu toții de mânuță, sub căciula lui Guguță”, revistă bibliografică „Scriitorul din coliba albastră” și o călătorie literară prin operele scriitorului – „Crăița”, „Copiii din  cătușele Siberiei”, „Guguță și prietenii săi”ș.a.

    Prozatorul are fantezie, are o limbă frumoasă și umor de bună calitate. Opera acestui mare scriitor va fi mereu și cu același nestins interes citită de copii, și de omul matur.

    Pentru tot ce a făcut, pentru că ați educat, pe lângă propriul copil, încă unul, pe Guguță eroul îndrăgit al copiilor, vă dorim sănătate și putere de muncă pentru încă mulți ani!

La mulți ani, stimabile domn Spiridon Vangheli!!!