miercuri, 27 octombrie 2021
Luceafărul poeziei românești Mihai Eminescu.
marți, 26 octombrie 2021
Aureliu Busuioc – promotor al literaturii române autentice
Poetul,
prozatorul, romancierul, redactorul, traducătorul, dramaturgul și eseistul
Aureliu Busuioc s-a născut la 26 octombrie 1928 într-o familie de învățători în
județul Orhei. Părinții s-au refugiat în România după venirea Armatei Roșii.
Și-a făcut clasele primare la o școală
din Timișoana, după care revine în Moldova pentru a-și face studiile
universitare la Universitatea pedagogică “Ion Creangă” din Chișinău. A fost coleg cu generalul Stănculescu,
„generalul cu piciorul în ghips al revoluției române”, la Școala Militară de
Ofițeri Activi de Transmisiuni din Sibiu, pe care o părăsește în timpul
examenelor de absolvire. Aureliu Busuioc a lucrat o perioadă de timp la ziarul
“Tinerimea Moldovei “ și la revista “Chipăruș“, fiind redactor-șef la ambele.
În anii 60 lucrează la revista ,,Scînteia leninista’’ si la ziarul ,,Tânărul
leninist’’. Busuioc își publică primul său roman în 1966 ’’Singur în fața
dragostei’’, care devine un succes, iar
în anul 1966 este ecranizat la Moldova-film.
În 1977 este ales secretar la Uniunea Scriitorilor timp de 10 ani.
Traduce din literatura rusă și universală, din operele scriitorilor Alexandru
Blok, Anton Cehov, Nicolai Gogol, Alexandr Pușkin, Alexandr Griboedov, Maxim
Gorki și mulți alții. În anii 90, când, de obicei, scriitorii trecuți de 60 de
ani își încheie activitatea, Aureliu Busuioc publică cu o periodicitate de
invidiat câte un roman la 2-3 ani.
A fost o figură categoric unică în literatura
noastră, prin limbaj, stil, viziune estetică. A scris niște proze cu totul
proaspete, piese dramatice foarte originale și eseuri excelente. A mai fost și
un formidabil traducător. Mulți tineri au învățat româna din scrierile
lui, pentru că numai el a scris la noi într-o română tragic de frumoasă.
joi, 9 septembrie 2021
În cadrul Programului Național Lectura Central ed. a I V-a 2021 Compania ,,Septembrie - nici o zi fără lectură”, utilizatorii bibliotecii fil.4 din cartierul Soroca Nouă participă activ la lecturarea cărților. Noi colaboratorii bibliotecii împreuna cu utilizatorii, lecturăm, discutăm ,cărțile noi aparute în bibliotecă și carțile jubiliare a anului 2021.
În biblioteca noastra, dragi utilizatori puteți găsi cele mai noi și interesante cărți artistice pentru toate vârstele. Vă asteptăm cu drag la biblioteca să promovăm Lectura ca bază pentru cunoaștere și dezvoltare.
vineri, 3 septembrie 2021
Scriitorul Ion Druță la 93 de ani
Scriitorul basarabean Ion Druță împlinește astăzi
vârsta de 93 de ani. Cărțile lui Ion Druță au transmis dorul de casă, dorul de
limbă și de pământurile Moldovei de-a lungul deceniilor. Operele sale au fost
traduse în peste 20 de limbi.
Maestrul este un dramaturg excepțional, precum și un
istoric literar și membru de onoare al Academiei Române.
Deși a plecat la Moscova, la sfârșitul anilor 60,
totuși scriitorul nu încetează să iubească mica Moldovă.
Amintim că Ion Druță s-a născut la 3 septembrie 1928, în satul Horodiște,
Dondușeni. În anul 1946 absolveşte Şcoala de silvicultură, iar în anul 1957 –
cursurile superioare de literatură de pe lângă Institutul de Literatură „M.
Gorki” din Moscova. Debutează în anul 1953 cu o culegere de povestiri întitulată
„La noi în sat”. În anul 1987, adunarea generală a scriitorilor români îl alege
pe Ion Druţă în calitate de preşedinte de onoare a Uniunii Scriitorilor.
Scriitorul este autorul a mai multe piese („Casa Mare”, „Păsările tinereţii
noastre”, „Sfânta sfintelor” etc.), care au fost montate la Chişinău, Moscova,
în Ţările Baltice, în mai multe oraşe ale fostei URSS, precum şi peste hotare.
În anul 1967, Ion Druţă a fost distins cu Premiul de
Stat al RSSM, iar în anul 1992, ilustrul scriitor este ales membru de onoare al
Academiei Române. În acelaşi an devine membru cu drepturi depline al Academiei
de Ştiinţă din Moldova, iar în anul 1990 intră în topul celor mai mari zece
scriitori din lume.
Ion Druță nu a uitat și de micii cititori cărora
li-a adus în dar mai multe cârti ,,Cenușia”, ,,Trofimaș”, ,,Balada celor cinci
motănași” ș. a. Druță se vădește un autor profund implicat în viața neamului,
scriind despre subminarea limbii Române în Basarabia, despre istorie, ecologie,
agricultură. În anii regimului totalitar comunist Ion Druță a avut curajul să
se ridice deasupra principiului abordării de pe pozițiile de clasă. Este
autorul monumentului ,,Lumânarea Recunoștinței”, care a fost ridicată la Soroca
în anul 1997. ,,Întrețesuta din dureri și bucurii, proza lui Ion Druță exprimă
profunde năzuințe ale sufletului popular.
joi, 26 august 2021
Ziua Internațională a Limbii Române
Limba este comoara cea mai de preț a poporului. Ziua limbii române este celebrată în Republica Moldova începând cu 31 august 1989.
Sărbătoarea Națională Limba Noastră e sărbătoarea revenirii limbii române la noi acasă. E sărbătoare renașterii naționale, sărbătoarea revenirii la graiul firesc pe care neamul nostru l-a primit în dar de la Dumnezeu.
La filiala N4 din cartierul Soroca Nouă sa petrecut o oră de poezie dedicate limbii materne - au fost recitate poezii, maxime și cântece despre limba.
joi, 29 iulie 2021
Ziua constituției Republicii Moldova
Astăzi 29iulie la filiala N 4 din cartierul Soroca Nouă sa petrecut o oră de informare despre Ziua Constituției RM, și despre rolul Constituției într-un Stat. Constituţia Republicii Moldova a fost adoptată la 29 iulie 1994 şi a intrat în vigoare la 27 august același an. Legea supremă prevede că R. Moldova este un stat suveran, independent, unitar şi indivizibil. Constituția Republicii Moldova constă din opt titluri, fiecare fiind împărțit în capitole și secțiuni. În Constituţie se menţionează aspiraţiile seculare ale poporului de a trăi într-o ţară suverană, năzuinţele spre satisfacerea intereselor cetăţenilor.
Constituția este legea fundamentală a statului care defineşte
atributele statului, principiile de funcţionare şi obiectivele lui principale.
În ea sunt înscrise cele mai importante principii ale vieții economice,
politice, sociale și juridice, precum și valorile pe care se sprijină țara
noastră: separația puterilor în stat, drepturile și libertățile fundamentale
ale cetățenilor, independența justiției, pluralismul politic ș.a. Constituția
este baza juridică a întregii legislații, pe ea se întemeiază tot ansamblul
instituțional și normativ.
Legea fundamentală este un corp de principii şi
norme care a deschis calea pentru afirmarea valorilor fundamentale ale statului
de drept şi ale economiei de piaţă, o garanţie a drepturilor fundamentale ale
omului, dar şi a funcţionării instituţiilor de bază ale statului, oferind
cadrul necesar instituirii unui sistem de guvernare bazat pe drepturile
inalienabile ale umanităţii: viaţă, libertate şi căutarea fericirii.
Constituţia Republicii Moldova este documentul cu
cea mai mare autoritate de reglementare în viaţa publică, politică şi socială a
ţării. Simbol al luptei poporului pentru libertate, democraţie şi drepturile
omului, Constituţia reaminteşte fiecărui cetăţean datoria sfântă de a servi cu
credinţă Patria, de a apăra cu orice preţ unitatea, suveranitatea şi independenţa
R. Moldova.
Semnificaţia
Constituţiei Republicii Moldova constă în funcţiile sale importante: realizează
o sinteză a proceselor şi evenimentelor din istoria poporului în lupta pentru
democratizarea societăţii, exprimă obiectivele şi doleanţele poporului,
stabileşte caracterul şi limitele puterii statale, este o concepţie asupra
relaţiilor din societate.
luni, 14 iunie 2021
Spiridon Vangheli la 89 de ani
14.06.2021. Biblioteca filiala n.4 Soroca.






