Comunicarea online
În ultima perioadă
tot mai multă lume își petrece timpul liber
pe rețelele de socializare.
Instrumentele de comunicare online au devenit o necesitate și
totodată un serviciu necesar oferit de bibliotecă, luînd în considerație faptul
că sunt multe familii în Moldova care au cel puțin un membru al familiei peste
hotarele țării. Tehnologiile moderne de comunicare includ Skype-ul, e-mail-ul
și rețelele sociale (Facebook, odnoklasnichi ș.a.) care servesc ca o
alternativă la costisitoarele apeluri telefonice interurbane. Datorită
capacității bibliotecarului de a livra sesiuni de informare și de a oferi
consultări la tema tehnologiilor informaționale, membrii comunității sunt
instruiți în utilizarea acestor instrumente online. Aceste tipuri de sesiuni
atrag noi utilizatori în bibliotecă.
Apeluri pe mobil, SMS-uri, e-mailuri, reţele
sociale online, spaţii de discuţii. Niciodată mijloacele de comunicare n-au
fost mai numeroase şi mai accesibile ca acum. Deşi trăiesc în această eră a
comunicării, mulţi oameni, tineri şi vârstnici deopotrivă, se simt foarte
singuri. De ce?
Ei au făcut referire la un studiu care arăta
că „folosirea exagerată a internetului poate duce la izolare socială şi la
depresie, întrucât acesta înlocuieşte formele directe de comunicare“.
La telefon ori într-un e-mail nu poţi vedea zâmbetul cuiva şi nici nu-i
poţi citi în ochi iubirea.
Fenomenul singurătăţii îi afectează pe oameni nu doar în plan
profesional, ci şi în viaţa de familie. În multe cămine, membrii familiei vin
şi pleacă fără să ia masa împreună ori să poarte conversaţii. Copiii
adolescenţi au calculatorul lor şi trăiesc aproape izolaţi de restul familiei.
În mod surprinzător, deşi au tot felul de aparate electronice de comunicare,
mulţi tineri se simt singuri.
Singurătatea a devenit un adevărat flagel care alimentează probleme
precum alcoolismul, mâncatul în exces, consumul de droguri, suicidul.
Identificarea cauzelor singurătăţii este, aşadar, foarte importantă. Acesta
este, de fapt, primul pas în logistică, programare, și, dacă este necesar,
implicarea voluntarilor în activitățile de bibliotecă.
Postulatul bibliotecii moderne este de a fi acolo unde este utilizatorul.
În ultimii ani bibliotecarii depun eforturi enorme pentru a ţine pasul cu
utilizatorul şi a-l convinge ca biblioteca este locul ideal unde poate fi
ajutat şi că investiţiile comunităţii în întreţinerea bibliotecilor nu sunt
aruncate în vant. Toate studiile efectuate recent demonstrează, că utilizatorii
petrec din ce în ce mai mult timp în spaţiul virtual. De aici şi ideea, că
pentru a ţine pasul cu ei şi bibliotecarul va trebui să petreacă mai mult timp
în acelaşi spaţiu virtual, şi respectiv necesitatea de a adapta toate
cunoştintele, competenţele, abilităţile şi valorile acestor noi realităţi.
Urmăresc de mai multa vreme comportamentul Utilizatorului în spaţiul virtual şi mă conving, că aici pot
fi întâlniţi utilizatori, care, de obicei, nu sunt beneficiarii serviciilor
bibliotecare şi poate nici o data n-au intrat într-o bibliotecă în calitatea ei
de spaţiu fizic.
Deja de ceva vreme mi-am facut un cont pe Facebook. De ce pe Facebook?
Pentru că Facebook este o reţea socială de top şi se bazează pe expansiune
internaţională. Probabil de aici şi marea popularitate. Am optat pentru această
reţea pentru că aici sunt toţi prietenii şi cunoscuţii mei. Chiar din primele
zile sistemul mi-a sugerat ca prieteni toate contactele mele din poşta
electronică, care au conturi pe Facebook. A fost interesant să vad câţi
cunoscuţi din alte biblioteci, au profiluri, deja bine conturate, pe Facebook.
Este uimitor să accesezi pagina şi să vezi ce se mai întâmplă în viaţa lor, ce prieteni
noi şi-au facut, în ce proiecte participă, la ce evenimente şi cu cine s-au
întâlnit. În alte imprejurari îţi aminteşti de ei doar în situaţii concrete, nu
însă şi când îţi apare informaţia “ca din pod”. Fiecare persoană are
considerentele proprii de a adera la o retea sociala sau alta. Unii o fac la
sugestia prietenilor, colegilor, (bibliotecarilor!?), alţii din informaţiile de
pe Internet. Unii au conturi pe mai multe reţele sociale. Însă cel mai
important lucru este că într-o reţea socială se întâlnesc împreună colegi,
prieteni, oameni simpli, factori de decizie, elita politică, elita culturală,
militanţi activi ai societăţii civile, reprezentanţi mass media, etc. Aici
comunicarea este mult mai intensă decât în bibliotecă. În această comunitate o
informaţie, un eveniment, o idee bine plasate pot fi preluate, comentate,
difuzate mult mai uşor decat prin spaţiul fizic al unei biblioteci. În doar
câteva minute afli ce se întâmplă nou în lumea politică, în viaţa culturală, în
lumea moderna, în cercul prietenilor şi în domeniul de activitate, pentru că
tot aici sunt acceptaţi, în primul rând, în calitate de prieteni, colegii de
breaslă, colegii de serviciu, colegii de facultate etc. Atunci când deschizi
pagina din Facebook nimereşti direct în centrul comunităţii. În reţelele de
socializare poţi să afli lucruri şi noutăţi la care nici nu te gândeşti, dar
odata descoperite te bucuri enorm că le-ai găsit. Prezenţa bibliotecarilor în
reţelele sociale seamană, în mare parte, cu discuţiile de altădată la telefon
numai că acum prezenţa este mai vizibilă şi nu bate pe nimeni la buzunar. Daca
în discuţiile la telefon şi prin e-mail participă doar două persoane,
comunicarea în reţelele sociale presupune un auditoriu mult mai larg şi
niciodată nu poţi şti de unde poate surveni un ajutor total neaşteptat. Este
adevărat, că cineva trebuie să înceapă, să acumuleze experienţa şi apoi să-i
înveţe pe ceilalţi. Dar tot adevărat este, că nici restul nu trebuie să aştepte
prea mult.
Potrivit cifrelor date publicitatii, o companie de monitorizare pe
internet, emailul are mai multi utilizatori ca orice retea de socializare: 2,2
miliarde de oameni folosesc emailul pentru a comunica, din 2,4 miliarde de
utilizatori ai internetului.
Adica dublu fața de Facebook, cea
mai mare retea de socializare din lume, care abia a depasit recent un miliard
de utilizatori.
Ce sunt reţelele de socializare?
La începuturi reţelele de socializare au fost gândite pentru a permite
utilizatorilor internet să-şi găsească prietenii pierduţi, colegii de şcoală,
facultate, serviciu etc, să unească utilizatorii împreună în conformitate cu
cercul de interese, să comunice, să folosească în comun profilurile create.
Site-urile reţelelor sociale permit utilizatorilor să-şi creeze pagini
personale, unde aceştea pot să posteze informaţii, imagini, muzică, video etc.
Membrii reţelei se pot grupa şi dupa cercul de interese. Aşa cum aceste
site-uri sunt gratuite şi uşor de utilizat, din ce în ce mai mulţi oameni devin
membri al unei sau mai multor reţele, fenomen ce duce la o creştere
vertiginoasă a numărului de membri.
Unii analişti includ în retelele de socializare şi
blogurile, care asigură conecţiunea socială prin comentarii şi prin blog-roll.
Reţelele sociale pot ajuta bibliotecarii să îmbunătăţească vizibilitatea
socială a bibliotecilor, promovarea serviciilor şi comunicarea cu utilizatorii.
Unii bibliotecari folosesc reţelele de socializare pentru activitatea de
referinţă, tururi ale bibliotecii, informaţii despre evenimente. Reţelele
sociale ajută utilizatorii să devină mai apropiaţi şi să se cunoască mai bine.
Studiile arată că de cele mai multe ori reţelele sociale sunt folosite pentru a
comunica cu prietenii, iar atunci când un bibliotecar este văzut şi ca prieten,
comunicarea este mult mai eficientă. Pentru folosirea eficientă a reţelelor
sociale în relaţiile cu utilizatorii, bibliotecarii trebuie să adune cât mai
mulţi utilizatori în calitate de prieteni. Provocarea principală a
bibliotecarilor în relaţia virtuală este să-i facem pe utilizatori să ne
trateze cu încredere ca pe nişte prieteni adevăraţi. Dezvoltarea instrumentelor
folosite de reţelele sociale oferă bibliotecilor posibilităţi de a comunica cu
utilizatorii mai direct, mai rapid şi mai eficient. Bibliotecarii din sfera de
servire sunt cei mai apropiaţi de utilizatori, deci ei sunt şi cei mai indicaţi
să testeze utilitatea reţelelor sociale în imbunatăţirea serviciilor
bibliotecare. Publicaţiile recente atesta faptul, că cele mai des utilizate
reţele de socializare sunt Twitter şi Facebook. Alte instrumente de socializare
folosite de biblioteci sunt în ordinea preferinţelor, după cum urmează:
blog-urile, YouTube, Yaho,Instogram. În ce scopuri pot fi folosite reţelele
sociale?: comunicarea cu alti bibliotecari, informaţii despre diverse cursuri,
răspunsuri la întrebări, difuzarea informaţiilor, comunicarea cu utilizatorii,
folosirea în comun a link-urilor, listarea colecţiilor recente, diseminarea
noutăţilor, evenimentelor, servicii de referinţă online, partajarea
fotografiilor, publicitate, relaţii cu publicul, comunicarea cu personalul,
partajarea documentelor video.
În ultima perioadă un mijloc de comunicare tot mai des utilizat sunt rețelele de socializare. Ele sunt
folosite de un grup de persoane cu scopuri comune, cum ar fi un grup de
studenți, masteranzi, politicieni, funcționari publici etc. pentru a
interacționa, a socializa cu oameni prezenți acolo, a se împărţi cu conţinutul
care consideră a fi interesant, a participa la dezbateri şi a-şi exprima
opinia. Sunt legați între ei în mod informal, fără obligații, dar contribuie
activ la colectarea și răspândirea informațiilor pe întregul glob, prin
intermediul web-ului. Ele nu au frontiere, singura condiţie fiind conexiunea
bună şi permanentă la Internet. În continuare vom descrie succint câteva rețele
de socializare utilizate și la noi în țară, inclusiv, și de către funcționarii publici.
Să vedem care sunt avantajele
principale ale e-mail-ului: viteza
mare, preţul redus, ajunge la destinatar în câteva minute, nu trebuie să
plătiți legătura completă dintre computerul emițătorului și al destinatarului,
confidențialitatea și autentificarea originii mesajelor, integritatea legăturii
în rețea, autorul mesajului neputând nega faptul că a trimis acel mesaj. Prin
urmare, putem observa că e-comunicarea oferă nenumărate avantaje, începând de
la diseminarea rapidă și sigură a informațiilor către o masă mare de receptori,
în cazul de față cetățeni și funcționari publici, și până la scutirea unor
costuri substanțiale. Utilizând Internetul se pot transfera fișiere, indiferent
de distanța care desparte destinatarii. Cu ajutorul Internetului se poate
folosi poşta electronică şi pot fi schimbate informații cu ajutorul grupurilor
de discuţii. Internetul este cea mai utilizată formă de comunicare în două
sensuri, fără costuri mari și cu eficiență rapidă.
Un alt mijloc rapid și eficient de comunicare sunt website-urile. Website-ul adună la un loc mai multe pagini de
Internet care conțin texte, imagini fixe și animații. Website-urile pot fi
create de către o organizație, o persoană publică sau de instituții publice -
primării, raioane, consilii raionale și locale. Utilizatorii accesează un
website în căutarea unor informații, cu ajutorul motoarelor de căutare sau
pentru a accesa o gamă largă de servicii, disponibile în mediul online.
Website-urile se pot clasifica în funcție de subiectul de activitate sau
conținutul pe care îl au. Din punct de vedere tehnologic, un website poate fi
alcătuit din orice tipuri de date și informații statice, camere de discuții,
produse și servicii de vânzare, anunțuri, formulare de completat online, clipuri
video.În funcție de temă, un website poate fi: un blog, portal web, catalog
web, magazin virtual, bancă, universitate virtuală, bibliotecă, enciclopedie
virtuală, revistă web, ziar web și aproape orice altceva. Website-urile pot fi
folosite și de către administrațiile publice, fiind un instrument util pentru
promovarea activității și pentru rezolvarea problemelor cetățenilor. De la
dezvoltarea Internetului, toate marile instituții, indiferent de domeniul în
care activează, s-au folosit de website-uri pentru a-și promova activitatea și
serviciile online. Pagina de Internet asigură prezența online 24 de ore, 7 zile
pe săptămână, clienții și funcționarii având acces non-stop la informațiile
postate pe website-ul respective.
Blog-ul
este un alt instrument eficient de comunicare, pe care se postează frecvent
însemnări (postări sau articole) despre un subiect sau o multitudine de
subiecte. În cazul blog-ului, putem primi mult mai ușor feedback referitor la
subiectele postate, prin secțiunea de comentarii. Blog-ul provine de la
expresia engleză „web log”, care se traduce „jurnal pe Internet”. Un blog
conține articole periodice sau/și cu actualizare neîntreruptă, ce au, de
obicei, un caracter personal, dar care poate fi utilizat și ca interfață a unor
website-uri instituționale. Blog-ul poate fi folosit și pentru a genera
dezbateri în jurul unor idei sau proiecte din orice domeniu.
Semnătura electronică reprezintă un cod criptat, care se obține de
la companiile prestatoare în urma unei solicitări și este folosit pentru a
trimite documente confidențiale. Folosind acest mod de transmitere a mesajelor,
funcționarii din administrația publică pot transmite în siguranță documente
confidențiale. Certificatul digital este utilizat pentru o gamă variată de
tranzacţii electronice ce include e-mail, comerţul electronic sau transferul
electronic de fonduri. Semnătura digitală nu poate fi negată, iar semnatarul
documentului nu poate pretinde că i-a fost falsificată semnătura electronică.
Cu alte cuvinte, semnăturile digitale permit autentificarea mesajelor digitale,
asigurând destinatarul de identitatea expeditorului şi de integritatea
mesajului.
Rețeaua Facebook este fondată la 4 februarie 2004, fondator este Mark
Zuckerberg. În acest moment, Facebook este una dintre cele mai răspândite
rețele de socializare din lume. Utilizatorii pot intra în această rețea din
orice loc unde: există acces la Internet, pe baza unei parole, stabilite
inițial odată cu completarea formularului de înscriere, care conţine o serie
întreagă de întrebări personale.
Rețeaua Instagram este fondată la 6 octombrie 2010,
fondatori sunt Kevin Systrom și Mike Krieger. Instagram este un serviciu online
de photo-sharing, video-sharing și rețea de socializare, care oferă
utilizatorilor posibilitatea să încarce poze și video-uri, să le aplice filtre
digitale și să le distribuie pe o varietate de rețele sociale. Instagram a fost
achiziționat de Facebook în aprilie 2012 pentru ~1 miliard de dolari. Rețeaua Twitter
este fondată în 2006, fondator Jack Dorsey. Twitter provine din termenul
britanic „tweet” (ciripit) şi este o platformă de microblogging, care le
permite utilizatorilor să posteze mesaje de, cel mult, 140 de caractere.
Iniţial, serviciul a fost creat cu scopul de a răspunde unor întrebări simple,
de genul „Ce faceţi în acest moment?”, dar, puţin câte puţin, Twitter a devenit
mai mult decât atât, transformându-se într-o comunitate virtuală, în care
utilizatorii fac schimb de informaţii, de fotografii sau leagă relaţii de
prietenie. Twitter este uneori descris ca fiind „SMS-ul Internetului.”
Rețeaua
Google+ este fondată la 28 iunie 2011, fondator Google Inc. Google+ este o
rețea de socializare dezvoltată de compania Google. Google Inc. este o
corporație americană multinațională, care deține cel mai popular motor de
căutare pe Internet. Compania a fost fondata în 1998, de doi doctoranți de la
Universitatea Stanford, Larry Page și Sergey Brin. Între timp, Google și-a
diversificat portofoliul, printre serviciile oferite numărându-se Google Maps,
Gmail, Google Earth, Google Chrome și rețeaua de socializare Google+.
De asemenea, Google deține site-ul YouTube. Iniţial, acesta a fost disponibil
doar pe bază de invitaţie, în special, pentru jurnalişti şi angajaţii din
domeniul tehnologiei, după care serviciul a fost lansat pentru publicul larg.
Google+ este considerat a fi un răspuns din partea Google Inc la rețeaua de
socializare Facebook. În prezent, cel mai urmărit profil de pe Google+ este cel
al lui Mark Zuckerberg, fondatorul reţelei de socializare Facebook. Google+ are
în acest moment 343 de milioane de utilizatori activi lunar, potrivit unor date
prezentate de Statista. În schimb, Facebook, cea mai mare rețea de socializare,
are peste 1,28 de miliarde de utilizatori, în timp ce platforma online Twitter
are în jur de 255 de milioane de utilizatori în fiecare lună.
Rețeaua Odnoklassniki este fondată la 4 martie 2006, fondator
Albert Popkov. Odnoklassniki este al 7-lea cel mai vizitat site din Rusia, al
60-lea din lume și cel mai accesat site din Moldova. Odnoklassniki este
centrată pe fotografii, a câştigat Premiul Runet în 2006 şi în 2007. Astăzi,
înregistrăm peste 250 de mii de cetățeni moldoveni pe Facebook, iar numărul
utilizatorilor de Odnoklassniki și vKontakte, în Moldova este de 2 ori mai
mare. Pe cele două rețele de socializare din Rusia sunt în total 460 de mii de
moldoveni.
Dacă e să ne referim la avantajele reţelelor de socializare,
putem menționa următoarele: facilitează formarea de noi cunoștințe și prieteni,
răspândirea rapidă a știrilor, răspândirea informațiilor de orice natură,
împărtășirea emoțiilor și a sentimentelor într-un mod mai facil decât față în
față, împărtășirea diferitelor informații cu ceilalți mult mai rapid și ușor,
chiar și găsirea de parteneri de viață.
.
Benefiiciile de la rețelele de
socializare includ: difuzarea imediată a informaţiei, promovarea, comunicarea,
interacţiunea cu utilizatorii, comentariile şi sugestiile de îmbunătăţire a
activităţii. Utilizatorii, care vin rar la bibliotecă, beneficiază prin faptul,
că păstrează legătura cu biblioteca şi pot urmări de la distanţă ce se întâmplă
la bibliotecă. Instrumentele noi oferă bibliotecarilor oportunitatea de a
învăţa tehnologii noi şi cum să le folosească pentru a ajunge la utilizatori.
Şi încă ceva foarte important, utilizatorii văd că bibliotecarii pot face faţă
noilor tehnologii şi respectiv creşte încrederea utilizatorilor în
posibilităţile bibliotecii. Este nevoie de timp pentru ca atât uilizatorii, cât
şi bibliotecarii să se convingă de beneficiile oferite de aceste instrumente
noi şi beneficii mult mai considerabile vor veni în viitor.
Aici putem menționa și un șir de efecte
ale reţelelor de socializare, așa ca: evenimentele din țara noastră, la 7
aprilie 2009 au fost provocate şi coordonate tot prin intermediul reţelelor de
socializare.
Cu toate acestea, rețelele de socializare au
și un șir de dezavantaje: dezinformarea
- nu se declară explicit care e sursa informațiilor sau scopul informațiilor,
informaţiile personale furnizate sunt publice, cu excepția cazului în care se
optează pentru un profil privat, există riscul furtului de identitate sau
înșelătoriei online, practicate de utilizatori ai acestor reţele, protejarea
datelor personale, spam, dependenţă, probleme de adaptare la mediul exterior.
În concluzie, putem menționa,
că rețelele sociale online vor schimba modul de abordare a vieții sociale,
economice, politice, educaționale. Totodată, vor reduce costurile de comunicare
și vor întări comunitățile.
