Astăzi 29iulie la filiala N 4 din cartierul Soroca Nouă sa petrecut o oră de informare despre Ziua Constituției RM, și despre rolul Constituției într-un Stat. Constituţia Republicii Moldova a fost adoptată la 29 iulie 1994 şi a intrat în vigoare la 27 august același an. Legea supremă prevede că R. Moldova este un stat suveran, independent, unitar şi indivizibil. Constituția Republicii Moldova constă din opt titluri, fiecare fiind împărțit în capitole și secțiuni. În Constituţie se menţionează aspiraţiile seculare ale poporului de a trăi într-o ţară suverană, năzuinţele spre satisfacerea intereselor cetăţenilor.
Constituția este legea fundamentală a statului care defineşte
atributele statului, principiile de funcţionare şi obiectivele lui principale.
În ea sunt înscrise cele mai importante principii ale vieții economice,
politice, sociale și juridice, precum și valorile pe care se sprijină țara
noastră: separația puterilor în stat, drepturile și libertățile fundamentale
ale cetățenilor, independența justiției, pluralismul politic ș.a. Constituția
este baza juridică a întregii legislații, pe ea se întemeiază tot ansamblul
instituțional și normativ.
Legea fundamentală este un corp de principii şi
norme care a deschis calea pentru afirmarea valorilor fundamentale ale statului
de drept şi ale economiei de piaţă, o garanţie a drepturilor fundamentale ale
omului, dar şi a funcţionării instituţiilor de bază ale statului, oferind
cadrul necesar instituirii unui sistem de guvernare bazat pe drepturile
inalienabile ale umanităţii: viaţă, libertate şi căutarea fericirii.
Constituţia Republicii Moldova este documentul cu
cea mai mare autoritate de reglementare în viaţa publică, politică şi socială a
ţării. Simbol al luptei poporului pentru libertate, democraţie şi drepturile
omului, Constituţia reaminteşte fiecărui cetăţean datoria sfântă de a servi cu
credinţă Patria, de a apăra cu orice preţ unitatea, suveranitatea şi independenţa
R. Moldova.
Semnificaţia
Constituţiei Republicii Moldova constă în funcţiile sale importante: realizează
o sinteză a proceselor şi evenimentelor din istoria poporului în lupta pentru
democratizarea societăţii, exprimă obiectivele şi doleanţele poporului,
stabileşte caracterul şi limitele puterii statale, este o concepţie asupra
relaţiilor din societate.
